Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DETAȘAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru DETAȘAT.

DETAȘARE

... DETAȘÁRE , detașări , s . f . Acțiunea de a ( se ) detașa . - V. detașa

 

ÎNAINTAT

ÎNAINTÁT , - Ă , înaintați , - te , adj . 1. Care este situat în față . 2. Care se detașează de ceilalți , situându - se înaintea lor prin cunoștințele și prin nivelul său intelectual ; care se conduce după concepția cea mai avansată ; progresist . 3. Avansat în timp ;

 

ÎNNEGRI

... p . ext . a face să devină de culoare închisă , a întuneca . 2. Intranz . A apărea , a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă . 3. Tranz . Fig . A prezenta în culori sumbre , defăimătoare ; a ponegri ...

 

ABSTRACT

ABSTRÁCT , - Ă , abstracți , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Care rezultă din separarea și generalizarea însușirilor caracteristice ale unui grup de obiecte sau de fenomene ; care este considerat independent , detașat de obiecte , de fenomene sau de relațiile în care există în realitate . 2. Adj . Conceput în mod prea general , prea teoretic ; p . ext . greu de înțeles din cauza lipsei de ilustrări concrete . 3. S . n . , adj . ( Cuvânt ) care are sens abstract (

 

ALTOI

ALTOÍ^2 , altoiesc , vb . IV . Tranz . 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia , stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului . 2. ( Fam . ) A bate , a lovi , a plesni pe cineva . [ Var . : ( reg . ) hultuí vb . IV ] ALTÓI^1 , altoaie , s . n . Ramură mică detașată dintr - o plantă - mamă , folosind la

 

APOLINIC

APOLÍNIC , - Ă , apolinici , - ce , adj . ( Despre artă și cultură ) Care este orientat spre ordine , măsură și armonie , caracterizat printr - o contemplare senină , detașată ; lucid ,

 

AUTOTOMIE

... AUTOTOMÍE s . f . Proces de automutilare specific unor animale care constă în însușirea de a - și detașa

 

BUTAȘ

BUTÁȘ , butași , s . m . Porțiune de lăstar , de rădăcină sau de frunză , detașată de la planta - mamă și sădită în pământ , cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă

 

DESPRINDE

... A se desface și a cădea sau a se îndepărta de la locul unde era prins , fixat ; a se detașa . 2. A se desface dintr - un tot , a se separa ; p . ext . a se contura , a se ...

 

DETAȘA

DETAȘÁ , detașez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) desprinde , a ( se ) desface , a ( se ) separa ( dintr - un ansamblu unitar ) . 2. Tranz . A deplasa un angajat în mod temporar și în interes de serviciu de la o unitate la alta sau dintr - o localitate în alta . 3. Refl . A ieși în evidență , a se

 

   Următoarele >>>