Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEȘEUAT

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru DEȘEUAT.

DEȘELA

... DEȘELÁ^2 vb . I . v . deșeua . DEȘELÁ^1 , deșél , vb . I . Tranz . A îndoi , a vătăma , a frânge spinarea unui animal sau , p . ext . , a ...

 

DEȘELAT

DEȘELAT ^3 , - Ă adj . v . deșeuat . DEȘELÁT^2 , - Ă deselați , - te , adj . ( Despre animale , p . ext . despre oameni ) Care are spinarea îndoită , vătămată , frântă de poveri , de eforturi prea mari sau de lovituri ; spetit ; p . ext . foarte obosit . - V. deșela^1 . DEȘELÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) deșela^1 . - V. deșela^

 

DEȘEUA

DEȘEUÁ , deșeuez , vb . I . Tranz . A scoate șaua de pe spinarea unui animal de călărie . [ Pr . : - șe - ua . - Var . : deșelá vb . I ] - Des ^1 + [ în ]

 

DESTĂRNIȚA

... DESTĂRNIȚÁ , destărnițez , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A scoate tarnița de pe un animal de călărie ; a deșeua