Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DUBLĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru DUBLĂ.

DUBLU

DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .

 

DUBLA

DUBLÁ , dublez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni de două ori mai mare ; a ( se ) îndoi . 2. Tranz . A reuni două materiale , punându - le unul peste altul . 3. Tranz . A face o lucrare similară cu alta existentă sau care servește aceluiași scop ca și prima . 4. Tranz . ( În teatru , la operă etc . ) A înlocui pe titularul unui rol ; a juca , a interpreta un rol , alternativ cu titularul lui . 5. Tranz . ( Despre nave ) A înconjura , a ocoli un

 

ALAUN

... ALAÚN s . n . 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent și al unui metal monovalent . 2. P . restr . Sulfat dublu

 

DUALITATE

... DUALITÁTE , dualități , s . f . Calitatea , caracterul a ceea ce este dublu

 

DUBLARE

DUBLÁRE , dublări , s . f . Acțiunea de a ( se ) dubla și rezultatul ei . - V.

 

AMFIBIU

... și pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă și una pe uscat . 2. Fig . Care are o natură sau un aspect dublu . II. S . n . , adj . ( Avion , automobil sau tanc ) care este special construit , spre a putea fi utilizat atât pe uscat , cât și pe ...

 

AUTOTRANSFORMATOR

... AUTOTRANSFORMATÓR , autotransformatoare , s . n . Transformator electric în care înfășurările ( primară și secundară ) sunt cuplate în mod dublu

 

BANIȚĂ

BÁNIȚĂ , banițe , s . f . Unitate de măsură de capacitate pentru cereale , a cărei valoare a variat ( în provinciile românești ) în jurul a 21 - 34 l ; dublă (

 

BI-

... BI - - Element de compunere însemnând " de două ori " , " dublu

 

BRILIANT

BRILIÁNT , briliante , s . n . 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii , folosit ca piatră prețioasă , montat în bijuterii . 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică . [ Pr . : - li -

 

   Următoarele >>>