Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DĂSCĂLI

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DĂSCĂLI.

DĂSCĂLEALĂ

... DĂSCĂLEÁLĂ , dăscăleli , s . f . Faptul de a dăscăli ( 2 ) ; cicăleală , dăscălitură . - Dăscăli

 

DĂSCĂLIRE

... DĂSCĂLÍRE , dăscăliri , s . f . Acțiunea de a dăscăli și rezultatul ei . - V. dăscăli

 

DĂSCĂLIT

... DĂSCĂLÍT , - Ă , dăscăliți , - te , adj . Învățat , povățuit , sfătuit ; ( despre animale ) dresat . - V. dăscăli

 

DĂSCĂLESC

DĂSCĂLÉSC , - EÁSCĂ , dăscălești , adj . De dascăl , al dascălului , caracteristic pentru dascăl ; dăscălicesc . - Dascăl + suf . -

 

DĂSCĂLICESC

DĂSCĂLICÉSC , - EÁSCĂ , dăscălicești , adj . ( Rar ) Dăscălesc . - Dascăl + suf . -

 

DĂSCĂLIE

DĂSCĂLÍE , dăscălii , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Profesiunea de dascăl . 2. Povață ; p . ext . dojană , mustrare . 3. ( Înv . ) Iscusință , pricepere . - Dascăl + suf . -

 

DĂSCĂLITURĂ

... DĂSCĂLITÚRĂ , dăscălituri , s . f . ( Rar ) Dăscăleală . - Dăscăli