Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EMIGRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru EMIGRA.

EMIGRAT

EMIGRÁT , - Ă , emigrați , - te , s . m . și f . , adj .

 

EMIGRAȚIE

EMIGRÁȚIE , emigrații , s . f . 1. Situația în care se găsește o persoană emigrată . 2. Timpul cât cineva este emigrat . 3. Totalitatea persoanelor emigrate din aceeași țară , în același loc , într - o anumită epocă . 4. ( Rar ) Emigrare . [ Var . : emigrațiúne s .

 

EMIGRAȚIUNE

EMIGRAȚIÚNE s . f . v .

 

EMIGRANT

EMIGRÁNT , - Ă , emigranți , - te s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care emigrează ;

 

EMIGRARE

... EMIGRÁRE , emigrări , s . f . Acțiunea de a emigra și rezultatul ei ; expatriere , emigrație . - V. emigra

 

EXPATRIA

... EXPATRIÁ , expatriez , vb . I . Refl . A emigra

 

HABAN

HABÁN , - Ă , habani , - e , s . m . și f . Membru al unei secte baptiste ai cărei adepți au emigrat și în Transilvania în secolul al XVI -

 

INDO-EUROPEAN

INDO - EUROPEÁN , - EUROPEÁN , - Ă , indo - europeni , - e , adj . , s . m . pl . 1. Adj . ( În sintagma ) Limbi indo - europene ( și substantivat , f . sg . ) = familie de limbi reprezentând continuarea unei limbi neatestate în texte scrise , dar reconstituită , în esență , cu ajutorul metodei comparativ - istorice . 2. S . m . pl . Denumire dată unui grup de populații care trăiau prin mileniul III a Cr . în Asia Centrală , de unde au emigrat mai târziu spre vest și sud - vest . 3. Adj . Care aparține limbilor indo - europene sau populațiilor care vorbeau aceste limbi , privitor la aceste

 

PRIBEGI

... din loc în loc ; a hoinări , 2. A - și părăsi locul natal , țara ; a se refugia , a emigra

 

SEFARZI

SEFÁRZI s . m . pl . Evrei de rit spaniol emigrați din Spania în nordul Africii , în Orientul Apropiat și în unele țări europene . - După fr .