Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EVAPORARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru EVAPORARE.

AEROION

AEROIÓN , aeroioni , s . m . ( Fiz . ) Ion atmosferic ( eliberat prin descărcări electrice , evaporarea apei etc . ) [ Pr . : a - e - ro -

 

ALCARAZAS

ALCARÁZAS , alcarazasuri , s . n . ( Rar ) Vas poros de pământ , în care se produce răcirea lichidului pe care - l conține , datorită evaporării prin pereții

 

COLODIU

... COLÓDIU s . n . Soluție obținută prin dizolvarea nitrocelulozei într - un amestec de eter și alcool și care , prin evaporare

 

ETERAT

ETERÁT , - Ă , eterați , - te , adj . , s . m . 1. Adj . Care are mirosul eterului ( 1 ) . 2. S . m . Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici

 

EVAPORAȚIE

... EVAPORÁȚIE s . f . ( Fiz . ) Evaporare

 

EVAPORATOR

... și f . Muncitor care lucrează la evaporator ^1 ( 1 ) . - Evapora + suf . - tor . EVAPORATÓR^1 , evaporatoare , s . n . 1. Aparat care servește la concentrarea soluțiilor prin evaporare

 

EVAPORIMETRU

... EVAPORIMÉTRU , evaporimetre , s . n . Instrument pentru măsurarea vitezei de evaporare

 

LAC

LAC ^2 , lacuri , s . n . 1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într - un solvent volatil a unor rășini , uleiuri sau a altor substanțe și care , întins pe suprafața unui obiect , formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă , dură , care ferește obiectul de influența aerului și a umezelii , dându - i totodată un aspect plăcut . 2. Piele ( sau imitație de piele ) cu fața netedă , lucioasă , acoperită cu un strat de lac ^2 ( 1 ) . LAC ^1 , lacuri , s . n . Întindere mai mare de apă stătătoare , închisă între maluri , uneori cu scurgere la mare sau la un

 

LIOFILIZA

LIOFILIZÁ , liofilizez , vb . I . Tranz . A supune evaporării în vid și la temperaturi foarte scăzute o soluție sau o suspensie apoasă conținând un vaccin , plasmă sangvină etc . pentru a le putea păstra timp îndelungat . [ Pr . : li -

 

RETENȚIE

RETÉNȚIE , retenții , s . f . 1. Oprire , reținere . 2. Acumulare a apei pe calea unui curs de apă , în bazine special amenajate . 3. Reținere și acumulare în organism a unor substanțe ( lichide sau gaze ) care în mod obișnuit sunt eliminate prin orificiile naturale . 4. ( Chim . ) Proprietate a unor substanțe de a încetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen . [ Var . : retențiúne s .

 

   Următoarele >>>