Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FLECARI

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru FLECARI.

FLECAR

FLECÁR , - Ă , flecari , - e , s . m . și f . Persoană căreia îi place să vorbească multe , să spună fleacuri ^1 ; limbut , guraliv , palavragiu . - Fleac ^1 + suf . -

 

DÂRDALĂ

... DÂRDÁLĂ , dârdale , s . f . ( Reg . ) 1. Om flecar

 

FARFARA

... FARFARÁ , farfarale , s . f . ( Fam . și peior . ) Flecar

 

LEORBĂI

LEORBĂÍ , leorbăiesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A flecari , a trăncăni , a sporovăi . - Leoarbă + suf . -

 

LIMBAREȚ

... LIMBÁREȚ , - Ă , limbareți , - e , adj . Limbut , vorbăreț , flecar

 

LIMBUT

... LIMBÚT , - Ă , limbuți , - te , adj . , s . m . și f . ( Om ) care vorbește mult ( și fără rost ) ; vorbăreț , guraliv , flecar

 

MOFTANGIU

... MOFTANGÍU , moftangii , s . m . ( Fam . ) Om neserios pe care nu se poate conta , flecar

 

PALAVRAGIU

... PALAVRAGÍU , palavragii , s . m . ( Depr . ) Persoană care spune palavre ; flecar

 

PLOSCAR

... Persoană care lucrează sau vinde ploști . 2. ( În orânduirea feudală a țărilor române ) Ajutor de paharnic ; cupar . 3. ( Reg . ) Vornicel . 4. Fig . Palavragiu , flecar