Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRABNIC

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru GRABNIC.

ÎNVÂRTEJI

... A ( se ) mișca , a ( se ) învârti repede în cerc , în vârtejuri ; a ( se ) învolbura . 2. Refl . A se întoarce ( grabnic

 

FUGĂ

FÚGĂ^2 , fugi , s . f . Formă muzicală polifonică pe două sau mai multe voci , în care o melodie expusă de o voce este reluată pe rând de celelalte voci și dezvoltată după legile contrapunctului . FÚGĂ^1 , fugi , s . f . 1. Deplasare cu pași mari și repezi ; alergare , goană . 2. Părăsire grabnică ( și uneori pe ascuns ) a unui loc pentru a scăpa de o constrângere sau de o primejdie . 3. Înclinare spre axa galeriei a montanților unei armături sau ai unui cadru în formă de

 

SĂRITOR

... SĂRITÓR , - OÁRE , săritori , - oare , adj . , subst . I. Adj . 1. Care sare . 2. Care se grăbește ( să facă ceva ) ; care intervine grabnic într - o acțiune . 3. ( Despre lucruri ) Care se ridică brusc în sus , de obicei sub impulsul unei forțe exterioare . II. Subst . 1. S . f . ( Înv ...

 

URGENT

... URGÉNT , - Ă , urgenți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care necesită o rezolvare imediată , care nu admite amânare ; grabnic