Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTELIGENȚĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 28 pentru INTELIGENȚĂ.

ININTELIGENȚĂ

... ININTELIGÉNȚĂ s . f . ( Rar ) Lipsă de inteligență

 

INTELECTUALITATE

... intelectualități , s . f . 1. Categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență . 2. Totalitatea intelectualilor ; mulțime de intelectuali ; inteligență

 

INTELIGENT

... INTELIGÉNT , - Ă , inteligenți , - te , adj . Înzestrat cu inteligență

 

INTELIGINȚĂ

... INTELIGÍNȚĂ s . f . v . inteligență

 

JUDECATĂ

... JUDECÁTĂ , judecăți , s . f . 1. Facultatea ( 1 ) de a gândi logic ; rațiune , inteligență , gândire . 2. Formă logică fundamentală exprimată printr - o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva . 3. Acțiunea de a judeca ( 4 ...

 

MĂRGINIT

... MĂRGINÍT , - Ă , mărginiți , - te , adj . 1. Limitat , redus . 2. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de inteligență

 

MEDIOCRU

... 1. Care se află între două limite extreme , mijlociu , potrivit ; care nu iese din comun , nu se evidențiază prin nimic , modest , banal . 2. Lipsit de inteligență

 

NĂTÂNGIE

... NĂTÂNGÍE , nătângii , s . f . 1. Lipsă de inteligență

 

OM

... OM , oameni , s . m . 1. Ființă superioară , socială , care se caracterizează prin gândire , inteligență și limbaj articulat , iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta , mâinile libere și ...

 

PRICEPERE

... de a ( se ) pricepe . 1. Facultatea de a înțelege , de a pătrunde ceva ( ușor ) cu mintea ; înțelegere ; p . ext . judecată , inteligență

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>