Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INTELECTUAL, INTELIGENȚĂ, NARODNICISM, RAZNOCINȚI ... Mai multe din DEX...

INTELECTUALITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INTELECTUALITÁTE, intelectualități, s.f. 1. Categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență. 2. Totalitatea intelectualilor; mulțime de intelectuali; inteligență (2). [Pr.: -tu-a-] - Din fr. intellectualité, germ. Intellektualität.

Sursa : DEX '98

 

INTELECTUALITÁTE s. f. 1. categorie socială ale cărei activități și preocupări se desfășoară îndeosebi în sfera vieții spirituale. 2. totalitatea intelectualilor. (< fr. intellectualité, germ. Intellektualität)

Sursa : neoficial

 

INTELECTUALITÁTE s. (fig.) inteligență. (Întreaga \~ a satului.)

Sursa : sinonime

 

intelectualitáte s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. intelectualității; pl. intelectualități

Sursa : ortografic

 

INTELECTUALITÁTE f. Totalitate a intelectualilor, considerată ca o pătură socială. [G.-D. intelectualității; Sil. -tu-a-] /intellectualité, germ. Intellektualität

Sursa : NODEX

 

INTELECTUALITÁTE s.f. Totalitatea intelectualilor considerați ca o pătură socială. [Cf. fr. intellectualité].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INTELECTUALITATE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru INTELECTUALITATE.

Ion Luca Caragiale - Începem

Ion Luca Caragiale - Începem Începem de Ion Luca Caragiale SCENA I DIRECTORUL — REGIZORUL PROFESORUL COMPANIA ARTIȘTILOR SUFLORUL apoi FRIZERUL (La ridicarea cortinei, forfoteala oamenilor de serviciu. Directorul intră pe o parte; regizorul pe alta) DIRECTORUL (agitat) Nu și-a terminat conferința d. profesor? REGIZORUL Aș!... are încă un teanc de note. DIRECTORUL Ne-am găsit beleaua cu d. profesor! REGIZORUL D-ta l-ai chemat să facă artiștilor o conferință despre piesa cu care debutăm. DIRECTORUL Ce era să fac, dragă... Dacă se vâră. (oftând.) Ei! tu ești tânăr... nu cunoști încă speța asta: Epitropii și ctitorii intelectualității române... (se uită la ceas.) Iacă, mai avem o jumătate de ceas, și nu e nimic așezat, nimeni nu-i gata. UN SECRETAR (intră cu o tavă plină de scrisori) DIRECTORUL (către secretar) Bine dragă! am eu acuma vreme de corespondență? Lasă-mă-n pace... SECRETARUL Nu se poate, d-le director, vă rog: măcar câteva... urgente... așteaptă răspuns la moment, sunt de la persoane foarte importante. DIRECTORUL A? SECRETARUL (dându-i o scrisoare) De la un domn senator, (alta) de la un domn deputat, (alta) de la un domn secretar general, (alta) de la o ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Dimitrie Anghel - Ex voto

Dimitrie Anghel - Ex voto Ex voto de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 7. iul. 1910. p. 49—57. Prieten bun, fantomă acuma și tu, nu știu de ce-mi amintesc de tine în seara asta misterioasă... Afară fulgeră și geamurile întunecate ale odăiei mele se luminează la răstimpuri, ca de apropierea unui albastru flutur uriaș, rătăcit prin noapte. Un suflu de vînt trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde. Poate mireasma asta ce stăpînea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită. Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvîrlită în geamuri, m-a făcut să tresar cu zgomotul ei sec, și nu știu pentru ce, în tăcerea care s-a lăsat mai mare parcă, te văd și mai lămurit. Să n-aibă oare sufletele pace nici după moarte ? • Oricum, în țintirimul îndepărtat de țară, în care te-au îngropat ai tăi, somnul tău trebuie să fie tulburat de puterea amintirilor mele, care au ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTELECTUALITATE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru INTELECTUALITATE.

INTELECTUAL

INTELECTUÁL , - Ă , intelectuali , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține intelectului , care se referă la activitatea minții , la intelect . 2. S . m . și f . Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei , al științei , tehnicii etc . ; persoană care aparține intelectualității . [ Pr . : - tu -

 

INTELIGENȚĂ

... sesiza ceea ce este esențial , de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior ; deșteptăciune . 2. ( Înv . ; art . ) Totalitatea intelectualilor ; intelectualitate

 

NARODNICISM

NARODNICÍSM s . n . Mișcare social - politică din Rusia în a doua jumătate a sec . XIX , care susținea că principala forță revoluționară este țărănimea și intelectualitatea , și care acorda personalităților , eroilor rolul de creatori ai istoriei . - Narodnic + suf . -

 

RAZNOCINȚI

RAZNOCÍNȚI s . m . pl . Nume dat în Rusia , începând din sec . XVIII , intelectualității ridicate din rândurile funcționărimii , micii burghezii , negustorimii și țărănimii , care a avut un rol important în mișcarea revoluționară și în dezvoltarea științei și