Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INVIDIE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru INVIDIE.
INVIDIÁ , invidiez , vb . I . Tranz . 1. A fi stăpânit de invidie față de cineva , a privi cu invidie pe cineva sau reușita , bunăstarea , calitățile altuia ; a pizmui . 2. A dori , a râvni , a pofti ceva ce aparține altuia . [ Pr . : - di -
... INVIDIÁT , - Ă , invidiați , - te , adj . Care provoacă invidie ; pizmuit . [ Pr . : - di - at ] - V. invidia
... INVIDIÓS , - OÁSĂ , invidioși , - oase , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care simte invidie , stăpânit de invidie , care trădează invidia
CIÚDĂ , s . f . Sentiment de părere de rău , de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu
... INVIDIÉRE , invidieri , s . f . Faptul de a invidia . [ Pr . : - di - e - ] - V. invidia
DEÓCHI deochiuri , ( rar , 2 ) s . n . 1. Putere ( magică ) pe care superstițioșii o atribuie unor oameni , de a îmbolnăvi pe cei asupra cărora își fixează privirea ( cu răutate , invidie etc . ) . 2. Efectul privirii care deoache ; boală pricinuită de această privire ;
GELOZÍE , gelozii , s . f . 1. Sentiment chinuitor și obsedant pe care îl provoacă în sufletul cuiva bănuiala sau certitudinea că ființa iubită îi este necredincioasă . 2. ( Rar ) Invidie ,
PÍZMĂ , pizme , s . f . ( Pop . ) Ciudă , necaz , nemulțumire ; p . ext . ură , dușmănie ; ( sens curent )
PIZMÁȘ , - Ă , pizmași , - e , s . m . și f . , adj . ( Pop . ) 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care poartă pizmă cuiva ; ( om ) răutăcios , invidios ; p . ext . ( om ) plin de ură , potrivnic , dușmănos , vrăjmaș , pizmuitor , pizmătareț , pizmătăreț , pizmăreț . 2. Adj . ( Despre acțiuni , manifestări etc . ale oamenilor ) Care exprimă ură , dușmănie , invidie . - Pizmă + suf . -
... PIZMUÍ , pizmuiesc , vb . IV . Tranz . A avea pizmă , a invidia