Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ISPRAVNIC

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ISPRAVNIC.

ISPRĂVNICIE

... ISPRĂVNICÍE , isprăvnicii , s . f . 1. Funcția de ispravnic . 2. Instituție condusă de ispravnic ; reședința ispravnicului . - Ispravnic

 

ISPRĂVNICESC

... ISPRĂVNICÉSC , - EÁSCĂ , isprăvnicești , adj . Care ține de ispravnic sau de isprăvnicie , privitor la ispravnic sau la isprăvnicie . - Ispravnic

 

ISPRĂVNICEASĂ

... ISPRĂVNICEÁSĂ , isprăvnicese , s . f . Soția ispravnicului . - Ispravnic

 

CONAC

... CONÁC , conace , s . n . I. 1. Casă boierească la țară , pe o moșie . 2. Reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect , a unui vizir sau a unui pașă ; cartier oficial . II. ( Înv . ) 1. Loc de popas ...

 

ISPRĂVNICEL

... ISPRĂVNICÉL , isprăvnicei , s . m . Subaltern al vătafului care supraveghea munca argaților unei moșii . - Ispravnic

 

ISPRĂVNICI

... ISPRĂVNICÍ , isprăvnicesc , vb . IV . Intranz . A administra , a conduce în calitate de ispravnic

 

ZAPCIU

ZAPCÍU , zapcii , s . m . ( Înv . ) 1. Cârmuitor al unei plăși , subordonat ispravnicului ( și însărcinat cu strângerea dărilor ) . 2. Grad în armată , echivalent cu cel de căpitan ; persoană care avea acest grad . 3. Agent de poliție ; sergent de