Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUSTIȚIE

 Rezultatele 21 - 23 din aproximativ 23 pentru JUSTIȚIE.

SPERJUR

SPERJÚR , - Ă , sperjuri , - e , ( 1 ) s . m . și f . , ( 2 ) sperjururi , s . n . 1. S . m . și f . Persoană care jură fals sau care își calcă jurământul . 2. S . n . ( Rar ) Faptul de a - și călca jurământul ; nesocotire a unui jurământ făcut ; jurământ fals făcut în fața justiției ( și pedepsit de

 

TĂINUITOR

... f . 1. Adj . Care tăinuiește , care ascunde ceva . 2. S . m . și f . Persoană care tăinuiește fapta unui răufăcător , care adăpostește o persoană urmărită de justiție

 

TRADUCE

TRADÚCE , tradúc , vb . III . Tranz . 1. A reda , a transpune un text , o frază , un cuvânt dintr - o limbă în alta ; a tălmăci . 2. Fig . A reprezenta , a exprima ( cu ajutorul artei ) . 3. Fig . A înfăptui , a pune în practică . 4. ( Tehn . ) A transforma o mărime de o anumită natură într - o mărime de altă natură . 5. ( În expr . ) A traduce ( pe cineva ) în fața justiției = a aduce ( pe cineva ) înaintea unei instanțe

 

<<< Anterioarele