Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIR

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru MIR.

CRUCIT

CRUCÍT , - Ă , cruciți , - te , adj . Mirat , uimit , înmărmurit . - V.

 

CUNUNA

CUNUNÁ , cunún , vb . I . 1. Refl . recipr . A se căsători ( religios ) . 2. Tranz . A declara pe miri căsătoriți din punct de vedere

 

GINERE

GÍNERE , gineri , s . m . 1. Soțul unei femei , considerat în raport cu părinții acesteia . 2. ( Pop . )

 

HLIZI

... HLIZÍ , hlizesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) 1. A râde mult , prostește , fără rost . 2. A se mira

 

MĂRIT

MĂRÍT^4 , - Ă , măriți , - te , adj . 1. Devenit mai mare ^1 ; crescut . 2. Slăvit , măreț , înălțat , glorios ; cinstit . MĂRÍT^3 s . n . Faptul de a ( se ) mări ^1 ; mărire . - V. mări . MĂRÍT^2 s . n . ( Pop . ) Măritat ^1 . MĂRÍT^1 , măriți , s . m . ( Înv . și reg . ) Soț ;

 

MINUNAT

MINUNÁT , - Ă , minunați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care iese din comun ( prin aspect , însușiri etc . ) ; p . ext . care uimește prin frumusețe ; încântător , splendid . 2. ( În basme ) Care face minuni , care este înzestrat cu însușiri supranaturale . 3. Mirat ,

 

MIRĂ

MÍRĂ , mire , s . f . 1. Riglă cu diviziuni speciale , care servește la măsurarea indirectă a distanțelor sau a înălțimilor . 2. Cătare ( la armă ) . 3. Imagine - tip transmisă pe ecranul televizoarelor pentru reglarea imaginii

 

MIREASĂ

MIREÁSĂ , mirese , s . f . 1. Nume purtat de femeie în ziua sau în preajma căsătoriei sale . 2. Plantă erbacee cu frunzele verzi - gălbui pe margini și roșu - aprins în centru , cu flori albe și roșii dispuse în spice , cultivată ca plantă ornamentală ( Coleus blumei ) . - Mire + suf . -

 

NEDUMERI

... vb . IV . Tranz . A face să fie nedumerit , să nu înțeleagă ceva , a pune pe cineva în încurcătură ; a mira

 

NEDUMERIT

NEDUMERÍT , - Ă , nedumeriți , - te , adj . Care nu este dumerit , lămurit ; care este mirat , încurcat în față unui fapt , a unui lucru etc . ; neașteptat , neclar . [ Var . : nedumirít , - ă adj . ] - Ne - +

 

NEVOIE

NEVÓIE , nevoi , s . f . 1. Ceea ce se cere , se impune să se facă ; trebuință , necesitate , cerință ; spec . chestiune , situație , afacere a cărei rezolvare are caracter urgent , presant . 2. Stare de sărăcie , de lipsă , de mizerie în care se află cineva ; stare de jena financiară . 3. Ceea ce provoacă cuiva o suferință materială sau morală , un necaz , o nenorocire ; ( la pl . ) greutăți , încercări , vicisitudini pe care le are de suportat cineva . 4. ( Înv . ) Constrângere . 5. ( Pop . ) Lucru , fapt ieșit din comun , care miră , uimește ; ciudățenie , minunăție ; drăcovenie ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>