Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MONGOL
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MONGOL.
IÚRTĂ , iurte , s . f . Locuință demontabilă , specifică pentru populațiile nomade mongole sau turcice , de formă conică ( la mongoli ) sau semisferică ( la turci ) , alcătuită dintr - un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc , acoperit cu
CALMÚC , - Ă , calmuci , - ce s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Regiunii Calmuce . 2. Adj . Care aparține Regiunii Calmuce și populației ei , privitor la această regiune și la populația ei ; calmucesc . 3. S . f . Limbă din familia altaică , ramura mongolă , vorbită de
HAN ^2 , hanuri , s . n . Local cu ospătărie unde se pot adăposti peste noapte drumeții ( cu caii și căruțele lor ) . HAN ^1 , hani , s . m . Titlu purtat , în evul mediu , de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din Orient ; persoană care avea acest titlu ; han -
HOÁRDĂ , hoarde , s . f . 1. Grupare în care erau organizate popoarele nomade mongole primitive . 2. Ceată , bandă de oameni care pradă și pustiesc ; p . ext . armată cotropitoare . [ Var . : hórdă , oárdă s .
MOGÚL , - Ă , moguli , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India . 2. Adj . Referitor la mogul ( l ) , de mogul ( 1 ) . 3. S . m . Fig . Persoană foarte importantă cu puteri
... MONGÓLIC , - Ă , mongolici , - ce , adj . Mongol
MONGOLÍSTICĂ s . f . Disciplină științifică care studiază limba , cultura și civilizația
... Asia de est și de sud - est ; ( și la sg . ) persoană care aparține acestei rase . 2. Adj . Care prezintă caractere fizice asemănătoare cu ale unui mongol
SAMOÉD , - Ă , samoezi , - de , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - o populație de origine mongolă din Siberia de nord . 2. Adj . Al samoezilor ( 1 ) , privitor la