Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUSTRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru MUSTRĂ.

MUSTRU

MÚSTRU s . n . v . mustră ^

 

MUSTRA

MUSTRÁ , mústru , vb . I . Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) dojeni , a ( - și ) imputa , a ( - și )

 

MUȘTRULUI

... MUȘTRULUÍ , muștruluiesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Înv . ) A deprinde soldații cu exercițiul militar ; a instrui . 2. ( Fam . ) A mustra

 

MUSTRARE

... MUSTRÁRE , mustrări , s . f . Acțiunea de a ( se ) mustra și rezultatul ei ; dojană . V. mustra

 

ÎNFRUNTA

... ÎNFRUNTÁ , înfrúnt , vb . I . Tranz . 1. A mustra , a dojeni cu vorbe aspre de față cu alții ; a certa , a ocărî . 2. A ține piept ...

 

ȘMOTRI

... ȘMOTRÍ , șmotresc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A mustra

 

ADMONESTA

... ADMONESTÁ , admonestez , vb . I . A mustra

 

APOSTROFA

... APOSTROFÁ , apostrofez , vb . I . Tranz . A adresa cuiva o mustrare ( violentă ) , a mustra

 

BEȘTELI

... BEȘTELÍ , beștelesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A face pe cineva de ocară , a mustra

 

BOSCORODI

... IV . 1. Intranz . și tranz . A vorbi ( singur ) spunând vorbe neînțelese . 2. Tranz . A face cuiva întruna observații ; a mustra

 

CERTA

... cu glas ridicat , cu aprindere ; a se gâlcevi , a se ciorovăi , a se ciondăni . 2. Tranz . A mustra

 

   Următoarele >>>