Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NORMA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru NORMA.
MORÁLĂ , morale , s . f . 1. Ansamblul normelor de conviețuire , de comportare a oamenilor unii față de alții și față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de lege , ci de opinia publică ; etică . 2. Disciplină științifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor în societate ; ( concr . ) carte care cuprinde aceste norme ; etică . 3. ( Fam . ) Dojană ,
NORMALIZÁ , normalizez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni normal , a ( se ) aduce sau a reveni în starea normală . 2. Tranz . A supune unei norme , a face să se conformeze unei norme . 3. Tranz . A elabora norme
NORMÁT , - Ă , normați , - te , adj . 1. Care se efectuează după norme ( 3 ) stabilite , care este corespunzător unor astfel de norme ; ( despre consum ) care este corespunzător unor cantități dinainte stabilite . 2. Care se conformează unei norme ( 1 ) , unor reguli
RIGORÍSM s . n . 1. Concepție etică ce opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale ale omului . 2. Severitate extremă în stabilirea , în interpretarea sau în aplicarea normelor morale sau , p . gener . , a altor
ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a aproba . A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete , formând o
EXCÉPȚIE , excepții , s . f . 1. Abatere de la regula generală ; ceea ce nu se supune normei generale . 2. Abatere îngăduită de lege de la aplicarea anumitor norme juridice . 3. Mijloc de apărare într - un litigiu , tinzând fie la amânarea soluționării acestuia , fie la înlăturarea pretențiilor reclamantului , fără a se intra în examinarea
IGIÉNĂ s . f . 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător , a condițiilor de trai , precum și a relațiilor sociale și de producție . 2. Ansamblu de reguli și de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a - și păstra sănătatea . [ Pr . : - gi - e - . - Var . : higiénă s .
RAȚIONALIZÁ , raționalizez , vb . I . Tranz . 1. A organiza o activitate după norme și principii raționale ( 3 ) . 2. A supune anumite produse ( de primă necesitate ) unui consum dirijat , conform unor norme stabilite dinainte . 3. A transforma o expresie algebrică care cuprinde o extragere de rădăcină într - o expresie echivalentă , fără radical . [ Pr . : - ți -
... STÁNDARD , standarde , s . n . 1. Normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea , caracteristicile , forma etc . unui produs ; document în care sunt consemnate aceste norme . 2. ( În sintagma ) Standard de viață ...
ÎNDREPTÁR , îndreptare , s . n . Colecție de norme , reguli și practici pentru un anumit domeniu ; călăuză , ghid . - În + dreptar ( Înv . " îndreptar " <