Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ONORIFIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ONORIFIC.

ABATE

... a abătut . 5. Tranz . ( Franțuzism ) A doborî la pământ . ABÁTE^1 , abați , s . m . 1. Titlu dat superiorului unei abații . 2. Titlu onorific

 

ARHIDIACON

... ARHIDIÁCON , arhidiaconi , s . m . Primul diacon de pe lângă un episcop ; p . ext . titlu onorific

 

CAVALER

... 1. ( În Roma antică ) Membru al ordinului ecvestru , inferior ordinului senatorial . 2. Titlu dat unei persoane dintr - un ordin cavaleresc , laic sau religios . 3. Titlu onorific conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț . 6. ( Adesea adjectival ) Om plin de abnegație ...

 

DOCENT

... DOCÉNT , docenți , s . m . 1. ( În alte țări ) Grad didactic onorific în învățământul superior , corespunzând de obicei aceluia de conferențiar ; persoană care are acest grad . 2. ( În țara noastră ; de obicei în sintagma doctor docent ) Titlu ...

 

IMPERATOR

... IMPERÁTOR , imperatori , s . m . Titlu onorific

 

MENȚIUNE

MENȚIÚNE , mențiuni , s . f . 1. Semnalare , pomenire , menționare ; ( concr . ) notă în care se dau informații referitoare la un eveniment , la o persoană etc . 2. Distincție onorifică ( mai mică decât premiul ) care se acordă elevilor merituoși , concurenților la o competiție etc . [ Pr . : - ți -

 

ONORAR

... ONORÁR^2 s . n . v . onorariu . ONORÁR^1 , - Ă , onorari , - e , adj . ( Înv . ) Onorific

 

PAIA

... PAIÁ , paiele , s . f . Titlu onorific

 

POSTELNIC

... sfatului domnesc , care avea în grijă camera de dormit a domnului și organiza audiențele la domn ; boier care avea acest titlu . 2. Titlu onorific

 

PREZBITER

... PREZBÍTER , prezbiteri , s . m . Titlu ( onorific

 

   Următoarele >>>