Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ONORURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru ONORURI.

ONOARE

ONOÁRE , onoruri , ( 5 , 6 ) s . f . 1. Integritate morală , probitate , corectitudine ; demnitate , cinste . 2. Reputație , prestigiu , faimă , vază . 3. Prețuire deosebită , considerație , respect , stimă . 4. Favoare , cinste . 5. Manifestare a stimei , a considerației pentru cineva , exprimată prin semne de cinstire , de respect ; p . ext . ( la pl . ) ranguri , demnități . 6. ( Înv . ; în forma onor ) Poziție socială ,

 

LAȘ

LAȘ , - Ă , lași , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei ; ( om ) fricos , mișel . 2. Adj . Care demonstrează , trădează lipsă de curaj și de sentiment al

 

ONORIFIC

... acordat în semn de cinste , de respect , de considerație față de cineva . 2. ( Despre persoane ) Căruia i s - a acordat un titlu ( de onoare ) în semn de respect , de considerație pentru merite deosebite ; care îndeplinește o funcție , o sarcină , fără a fi retribuit ; de onoare

 

ACADEMICIAN

... ACADEMICIÁN , - Ă , academicieni , - e , s . m . și f . Membru ( de onoare

 

CALOMNIA

CALOMNIÁ , calomniez , vb . I . Tranz . A vorbi pe cineva de rău , a spune lucruri neadevărate despre cineva , a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa ; a defăima , a bârfi , a cleveti , a huli , a ponegri . [ Pr . : - ni -

 

CALOMNIE

CALOMNÍE , calomnii , s . f . Afirmație mincinoasă și tendențioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputația cuiva ; defăimare ,

 

CINSTE

... CÍNSTE s . f . I. 1. Onestitate , probitate , corectitudine . 2. Virtute , fidelitate , castitate . II. 1. Respect , stimă , considerație , prețuire . 2. Onoare

 

CORNICUL

... CORNÍCUL , cornicule , s . n . Semn de onoare

 

CURUL

... CURÚL , - Ă , curuli , - e , adj . Scaun curul ( În sintagmele ) = scaun de onoare , incrustat cu fildeș , pe care stăteau consulul și înalții magistrați romani . Magistratură curulă = magistratură care dădea dreptul la un scaun curul . Edil curul = magistrat din ...

 

DEZONOARE

... DEZONOÁRE s . f . Lipsă de onoare

 

DEZONORA

DEZONORÁ , dezonorez , vb . I . Tranz . și refl . A face pe cineva să - și piardă sau a - și pierde onoarea , a ( se ) face de

 

   Următoarele >>>