Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OSTĂȘEȘTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru OSTĂȘEȘTE.

BĂRBUNC

BĂRBÚNC s . n . 1. ( Înv . și reg . ) Numele unui dans ( ostășesc ) care în trecut , se executa cu prilejul recrutării ; melodia după care se executa acest dans . 2. ( Înv . ) Înrolare în armată ;

 

CĂTĂNEȘTE

CĂTĂNÉȘTE adv . ( Reg . ) Soldățește , ostășește . - Cătană + suf . -

 

CĂTĂNESC

CĂTĂNÉSC , - EÁSCĂ , cătănești , adj . ( Reg . ) Soldățesc , ostășesc . - Cătană + suf . -

 

MÂRZAC

MÂRZÁC , mârzaci , s . m . Nobil tătar care de obicei conducea o ceată

 

MARȚIAL

MARȚIÁL , - Ă , marțiali , - e , adj . 1. ( Livr . ) , Solemn și grav ; impunător . 2. Ostășesc , militar ; de

 

MILITĂREȘTE

MILITĂRÉȘTE adv . Din punct de vedere militar ; ca militarii , în felul militarilor ; ostășește , soldățește . - Militar + suf . -

 

MILITAR

MILITÁR , - Ă , militari , - e , s . m . și f . , adj . l . S . m . și f . Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar ; ostaș , oștean . 2. Adj . Care aparține armatei sau militarilor ( 1 ) , privitor la armată sau la militari , specific armatei sau militarilor ; făcut după principii proprii armatei ; milităresc ,

 

OȘTENESC

OȘTENÉSC , - EÁSCĂ , oștenești , adj . ( Înv . ) Ostășesc , milităresc . [ Var . : oștinésc , - eáscă adj . ] - Oștean + suf . -

 

OSTĂȘESC

OSTĂȘÉSC , - EÁSCĂ , ostășești , adj . De ostaș ; militar , milităresc . - Ostaș + suf . -

 

OSTĂȘI

OSTĂȘÍ , ostășesc , vb . IV . Intraz . ( Înv . ) A se afla în serviciul militar ; a face armata , a duce viață de ostaș ; p . ext . a se

 

OSTĂȘIE

OSTĂȘÍE s . f . ( Înv . ) 1. Serviciu de ostaș ; militărie . 2. Oștire , armată . 3. Virtute ostășească , vitejie . - Ostaș + suf . -

 

   Următoarele >>>