Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OTRĂVIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru OTRĂVIRE.

ÎNVENINARE

... ÎNVENINÁRE , înveninări , s . f . Acțiunea de a ( se ) învenina și rezultatul ei ; otrăvire

 

CUPRISM

... CUPRÍSM s . n . Otrăvire

 

DERATIZA

... DERATIZÁ , deratizéz , vb . I . Tranz . A stârpi șoarecii sau șobolanii prin otrăvire

 

EXPERTIZĂ

... om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni ; b ) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire , accident , viol , otrăvire

 

HEMOTOXIE

... HEMOTOXÍE , hemotoxii , s . f . Otrăvire

 

INTOXICA

INTOXICÁ , intóxic , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) introduce în organism substanțe toxice care duc la otrăvirea lui ; a ( se )

 

INTOXICAȚIE

... INTOXICÁȚIE , intoxicații , s . f . Rezultat al introducerii sau acumulării în organism a unor substanțe toxice ; starea celui ce s - a intoxicat ; otrăvire

 

INTOXICARE

... INTOXICÁRE , intoxicări , s . f . Acțiunea de a ( se ) intoxica și rezultatul ei ; otrăvire

 

OFIDISM

... OFIDÍSM s . n . ( Med . ) Otrăvire

 

OTRĂVIT

... OTRĂVIT ^1 s . n . ( Rar ) Otrăvire . - V. otrăvi . OTRĂVÍT^2 - Ă , otrăviți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Căruia i s - a dat sau care a luat otravă ...

 

   Următoarele >>>