Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARCURGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru PARCURGE.

CITI

... CITÍ , citesc , vb . IV . Tranz . 1. A parcurge un text ( pronunțând cuvintele sau nu ) pentru a lua cunoștință de cele scrise . 2. Fig . A descoperi , a sesiza ...

 

CURSĂ

CÚRSĂ^3 , curse , s . f . ( Înv . ) Un fel de pastilă aromatică , importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe , pe un traseu dinainte stabilit , alergând pe jos , călare , cu bicicleta , cu automobilul etc . 5. ( În sintagma ) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui

 

FACE

... a da cuiva să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A făcut 2 kilometri . 7. A petrece , a parcurge un interval de timp . Cu el și - a făcut veacul . B. Intranz . I. 1. A proceda ; a acționa ; a ...

 

PARCURGERE

... PARCÚRGERE s . f . Acțiunea de a parcurge . - V. parcurge

 

AUTOSTOP

... AUTOSTÓP , autostopuri , s . n . 1. Instalație de semnalizare luminoasă așezată la întretăierea străzilor pentru reglementarea circulației . 2. Procedeu prin care un pieton parcurge

 

CIRCUIT

CIRCUÍT , circuite , s . n . 1. Ansamblu de fire și dispozitive bune conducătoare de electricitate care , împreună cu sursa curentului , formează un traseu închis pentru trecerea unui curent . 2. Mișcare a capitalului industrial sau a fondurilor unei întreprinderi în sfera producției și a circulației ( de la forma bănească la forma productivă , apoi la forma marfă și din nou la forma bănească ) . 3. Distanță de străbătut pe un traseu mai mult sau mai puțin circular , stabilit dinainte , pentru o probă sportivă ; drum , distanță parcursă de cineva sau de ceva ( pe un itinerar prestabilit și cu întoarcerea la punctul de

 

COORDONATOR

COORDONATÓR , - OÁRE , coordonatori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care coordonează . 2. Adj . ( Lingv . ; în sintagma ) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel . 3. S . n . Aparat care indică în mod automat pilotului , în cursul zborului , locul unde se află avionul și distanța parcursă de la locul de

 

CRONAXIE

CRONAXÍE s . f . Timpul minim în care are loc o excitație ; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv , un mușchi etc . , pentru a - l

 

CROS

CROS , crosuri , s . n . Cursă sportivă de alergare pe teren variat și cu obstacole ( naturale și artificiale ) , în care participanții trebuie să parcurgă o anumită distanță , pe un traseu dinainte stabilit , cu respectarea anumitor norme

 

DEPĂNA

... mosor , pe o țeavă etc . sau de pe un fus într - un scul ori a face firele scul . 2. Fig . A parcurge

 

   Următoarele >>>