Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PATENT

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PATENT.

PATENTA

PATENTÁ , patentez , vb . I . Tranz . 1. A acorda ( cuiva ) o patentă ( 1 ) ; a breveta o invenție . 2. ( Înv . ) A supune pe cineva la plata unei patente ( 2 ) . 3. ( Tehn . ) A aplica unei sârme de oțel un tratament termic pentru a - i asigura o rezistență mai

 

PATENTĂ

PATÉNTĂ , patente , s . f . 1. Drept exclusiv pe care îl are un inventator de a pune în fabricație și în vânzare produsul invenției sale ; act , diplomă prin care se acordă acest drept ; brevet de invenție . 2. ( Înv . ) Impozit anual plătit de negustori și de liberii - profesioniști ; act prin care se confirma plata acestui impozit și dreptul de exercitare a comerțului sau a profesiunii libere . [ Var . : patént s .

 

PATENTARE

PATENTÁRE , patentări , s . f . Acțiunea de a patenta și rezultatul ei . - V.

 

BREVETA

BREVETÁ , brevetez , vb . I. Tranz . A recunoaște o invenție printr - un brevet ; a

 

PATENTAT

PATENTÁT , - Ă , patentați , - te , adj . 1. ( Despre invenții ) Pentru care s - a acordat o patentă ( 1 ) ; brevetat . 2. Fig . ( Peior . ; despre însușirile oamenilor ) Notoriu ,