Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POCNITURĂ
Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru POCNITURĂ.
ȚĂCĂNÍ , țăcănesc , vb . IV . 1. Intranz . A produce un zgomot ritmic , repetat , prin ciocănituri , pocnituri , declanșarea unui mecanism etc . 2. Refl . Fig . A se sminti , a se țicni . - Țac + suf . -
... PAF interj . 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică , de o lovitură , de o pocnitură etc . 2. ( Fam . ; în expr . ) A rămâne ( sau a face pe cineva să rămână ) paf = a rămâne ( sau a ...
... POCĂNITÚRĂ s . f . v . pocnitură
... Zgomot caracteristic ( surd și puternic ) produs de o lovitură , de o izbitură etc . , precum și de ardere , de o explozie , de descărcarea unei arme etc . , pocnitură
POCNÍT , pocnituri , s . n . ( Pop . ) Faptul de a pocni . [ Var . : pocănít s . n . ] - V.
TREASC , treascuri , s . n . Tun mic , primitiv , folosit în trecut pentru a produce focuri de artificii sau pocnituri la petreceri , la serbări etc . ;
... TROSNITÚRĂ , trosnituri , s . f . Faptul de a trosni ; zgomot specific produs de un obiect când plesnește , când crapă etc . ; pocnitură