Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POVESTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru POVESTE.

POVESTIOARĂ

... POVESTIOÁRĂ , povestioare , s . f . Diminutiv al lui poveste . [ Pr . : - ti - oa - ] - Poveste

 

POVESTITOR

POVESTITÓR , - OÁRE , povestitori , - oare s . m . și f . Persoană care povestește ( 1 ) , care știe să povestească frumos , să spună povești ; scriitor , autor de povești ( 1 ) ; narator , povestaș , povestar . - Povesti + suf . -

 

ȘEZĂTOR

ȘEZĂTÓR , - OÁRE , șezători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Înv . ) Care are domiciliul într - un loc , care locuiește în . . . 2. S . f . Adunare restrânsă la sate în serile de iarnă , la care participanții lucrează și totodată petrec , spunând povești , glume ,

 

BAGHETĂ

BAGHÉTĂ , baghete , s . f . 1. Vărguță de lemn , os , metal etc . cu care dirijorii conduc orchestra sau corul ; fig . măiestria dirijorului . 2. ( Și în sintagma baghetă magică ) Nuielușă vrăjită cu care se fac minuni în povești ; bețișorul scamatorilor . 3. Piesă tehnică în formă de cilindru subțire din diverse mecanisme sau aparate . 4. Ajur sau dungă ornamentală la

 

BONGOASE

BONGOÁSE s . f . pl . ( Reg . ) Istorioare , povești hazlii . - Et .

 

EU

EU , ( I ) pron . pers . 1 sg . ( II ) euri , s . n . I. Pron . pers . 1 sg . 1. ( La nominativ , ține locul numelui persoanei care vorbește , cu funcțiune de subiect ) Eu merg . 2. ( La dativ , în formele mie , îmi , mi ) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le - a spus . 3. ( La acuzativ , în formele mine , mă , m - ) Oamenii mă laudă . 4. ( Urmat de unul , una la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Mie unuia nu - mi trebuie . II. S . n . ( Fil . ) Ceea ce constituie individualitatea , personalitatea cuiva ; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului . [ Pr . : ( I ) ieu . - Var . : ( I , pop . ) io pron . pers . 1

 

FABULAȚIE

... FABULÁȚIE , fabulații , s . f . 1. Poveste alegorică ; p . ext . povestire cuprinsă într - o operă literară , afabulație . 2. Figură retorică prin care se redă ca real ceva imaginar . 3. Prezentare a ...

 

GLUMĂ

... GLÚMĂ^2 , glume , s . f . ( Bot . ) Bractee situată la baza fiecărui spiculeț al unei plante graminee . GLÚMĂ^1 , glume , s . f . Scurtă poveste

 

JITIE

... JÍTIE , jitii , s . f . ( Reg . ) 1. Poveste

 

MIT

... fig . ) Povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor ( antice ) despre originea universului și a fenomenelor naturii , despre zei și eroi legendari etc . ; p . gener . poveste

 

   Următoarele >>>