Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRACTIC������

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 246 pentru PRACTIC������.

AFACERIST

AFACERÍST , - Ă , afaceriști , - ste , s . m . și f . Persoană care practică afacerismul . - Afacere + suf . -

 

AGRONOMIE

AGRONOMÍE s . f . Complex de științe care cuprinde totalitatea cunoștințelor teoretice și practice referitoare la producția

 

ALCHIMIST

ALCHIMÍST , alchimiști , s . m . Persoană care practica alchimia . [ Var . : alhimíst s .

 

ALPINIST

ALPINÍST , - Ă , alpiniști , - ste , s . m . și f . Persoană care practică

 

AMAZOANĂ

AMAZOÁNĂ , amazoane , s . f . 1. ( Mitol . ) Femeie aparținând unui trib războinic legendar , din care erau excluși bărbații . 2. Femeie care practică cu predilecție

 

AMIN

AMÍN interj . , s . n . 1. Interj . ( În texte religioase sau în practica bisericii creștine , folosit ca formulă de încheiere ) Adevărat ! așa să fie ! 2. S . n . ( În expr . ) Cât ( u - i ) aminul sau până ( ori nici ) la amin = niciodată ,

 

ANGELOLATRU

ANGELOLÁTRU , - Ă , angelolatri , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care practică

 

ANTISEMIT

ANTISEMÍT , - Ă , antisemiți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care admite sau practică

 

APLICA

APLICÁ , aplíc , vb . I . Tranz . 1. A pune un lucru pe ( sau peste ) altul pentru a le fixa , a le uni , a face din ele un corp comun . 2. A pune ceva în practică ; a întrebuința , a folosi ; a face , a administra . A aplica un procedeu . A aplica un tratament . 3. A raporta un principiu general la un caz concret ,

 

APLICAȚIE

APLICÁȚIE , aplicații , s . f . 1. Faptul de a aplica ( 1 ) . 2. Faptul de a aplica ( 2 ) , de a pune în practică . 3. Fig . Aptitudine , talent ,

 

APLICABILITATE

APLICABILITÁTE s . f . Posibilitate de a fi pus în

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>