Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREDICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru PREDICĂ.

PREDICA

PREDICÁ , prédic , vb . I . Intranz . ( Despre clerici ) A rosti o

 

PREDICAT

PREDICÁT , predicate , s . n . 1. ( Gram . ) Parte principală a propoziției , care arată o acțiune , o stare sau o însușire a subiectului . 2. ( Log . ) Termen al unei judecăți care afirmă sau neagă ceva despre

 

PREDICȚIE

PREDÍCȚIE , predicții , s . f . ( Livr . ) Prevestire . [ Pr . : - ți - e . - Var . : predicțiúne s .

 

PREDICȚIUNE

PREDICȚIÚNE s . f . v .

 

PREDICAȚIE

PREDICÁȚIE , predicații , s . f . Faptul de a enunța ceva despre un anumit lucru ; enunț care reflectă raportul dintre un obiect și o însușire a sa . [ Var . : predicațiúne s .

 

PREDICAȚIUNE

PREDICAȚIÚNE s . f . v .

 

PREDICARE

... PREDICÁRE , predicări , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a predica și rezultatul ei ; predică . - V. predica

 

PREDICATIV

PREDICATÍV , - Ă , predicativi , - e , adj . 1. ( Gram . ) Care formează sau poate forma predicatul ( 1 ) ; referitor la predicat . 2. ( Log . ) Care se referă la predicat ( 2 ) , care aparține

 

ADVENTISM

ADVENTÍSM s . n . Numele unei doctrine religioase practicate de o sectă creștină care predică " a doua venire " apropiată a lui

 

AMVON

AMVÓN , amvoane , s . n . Construcție ( ca un balcon ) într - o biserică , de unde se predică sau se citește

 

   Următoarele >>>