Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRINCIPAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 207 pentru PRINCIPAL.

CONTRABARAJ

... CONTRABARÁJ , contrabaraje , s . n . Baraj de înălțime mică din piatră , din beton sau din lemn , amplasat la o distanță mică în aval de un baraj principal , pentru a preîntâmpina eroziunea fundului albiei și surparea barajului principal

 

PREAMPLIFICATOR

... PREAMPLIFICATÓR , preamplificatoare , s . f . Amplificator utilizat într - un lanț de transmisie înaintea unui amplificator principal , pentru a ridica nivelul semnalului de intrare al amplificatorului principal

 

PROTAGONIST

... PROTAGONÍST , - Ă , protagoniști , - ste , s . m . și f . 1. Persoană care joacă rolul principal într - o piesă de teatru , într - o operă , într - un film ; p . gener . erou , personaj principal

 

TITULAR

... ocupă un post , îndeplinește o funcție etc . cu caracter de permanență , pe baza unei numiri făcute după formele legale . 2. ( Persoană ) care apare ca erou principal , care dă titlul unei opere artistice , care interpretează rolul principal

 

ÎNFRĂȚIRE

ÎNFRĂȚÍRE s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) înfrăți și rezultatul ei ; prietenie frățească ; fraternizare . 2. Formare a lăstarilor laterali la baza tulpinii principale a cerealelor păioase sau a gramineelor perene din pajiști ;

 

ÎNFRĂȚIT

ÎNFRĂȚÍT , - Ă , înfrățiți , - te , adj . 1. Legat de altul prin relații frățești . 2. ( Despre plante ) Care a dat lăstari din tulpina

 

ȘCOALĂ

ȘCOÁLĂ , școli , s . f . 1. Instituție de învățământ public , unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline ; p . ext . activitate legată de această instituție ; învățătură , învățământ . 2. Fig . Izvor , sursă de cunoștințe , de învățături ; mijloc , sistem de instruire într - un anumit domeniu ; p . ext . învățătură , experiență dobândită pe această cale . 3. Fig . Curent , mișcare științifică , literară , artistică etc . care grupează în jurul ei numeroși adepți ; baza teoretică a acestei

 

ȘEPING

ȘÉPING , șepinguri , s . n . Mașină de rabotat la care mișcarea principală ( cea a sculei așchietoare ) este efectuată pe o direcție perpendiculară pe dimensiunea mai mare a

 

ȚĂRAN

ȚĂRÁN , țărani , s . m . Persoană care locuiește în mediul rural , având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor ; persoană care face parte din țărănime ; sătean . - Țară + suf . -

 

ACROPOLĂ

ACRÓPOLĂ , acropole , s . f . Citadelă în orașele din vechea Grecie , așezată pe o înălțime și adăpostind principalele edificii

 

   Următoarele >>>