Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUNCTAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PUNCTAT.
PUNCTÁ , punctez , vb . I . Tranz . 1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg , de obicei de altă culoare ; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață . 2. ( Sport ) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate . 3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de - a lungul liniei de
... PUNCTÁRE , punctări , s . f . Acțiunea de a puncta și rezultatul ei . V. puncta
BRÁMĂ , brame , s . f . Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel , cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată , cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau
CÍMBRU s . m . Plantă erbacee cu flori liliachii sau albe punctate cu roșu , cu frunze înguste și ascuțite , aromate , folosite drept condiment ( Satureja
CINSTÉȚ s . m . Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun ; brânca - porcului ( Salvia
... depunctéz , vb . I . Tranz . A reduce în funcție de erori punctajul unui candidat sau concurent la o competiție , la un examen . - Des ^1 - + puncta
... PUNCTÁR , punctare , s . n . ( Tehn . ) Punctator . - Puncta
... n . Unealtă de oțel cu vârf conic ascuțit , cu ajutorul căreia se trasează ( prin lovirea cu ciocanul ) pe diverse piese metalice reperele unei perforații ulterioare . - Puncta
SLĂBĂNÓG , - OÁGĂ , slăbănogi , - oage , adj . , s . m . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ) Slab la trup , uscățiv . 2. Lipsit de putere , de vlagă ; debil . II. S . m . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , cărnoasă , cu frunze ovale dințate și cu flori galbene punctate cu roșu , cu un pinten , folosită în medicină ( Impatiens
STRĂLÚC , străluci , s . m . Insectă din ordinul coleopterelor , de culoare verde sau roșcată , cu luciu metalic specific , cu aripile albastre - verzui , fin punctate ( Aromia