Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUSTNICI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru PUSTNICI.

PUSTNIC

PÚSTNIC , - Ă , pustnici , - ce , s . m . și f . Călugăr izolat de lume , care duce o viață aspră ; sihastru , schimnic , ascet , anahoret ,

 

PUSTNICESC

... PUSTNICÉSC , - EÁSCĂ , pustnicești , adj . ( Înv . ) Care aparține pustniciei sau pustnicilor , privitor la pustnicie sau la pustnici . - Pustnic

 

PUSTNICEȘTE

... PUSTNICÉȘTE adv . Ca pustnicii . - Pustnic

 

PUSTNICIRE

PUSTNICÍRE , pustniciri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) pustnici și rezultatul ei . [ Var . : pusnicíre s . f . ] - V.

 

ANAHORET

... ANAHORÉT , - Ă , anahoreți , - te , s . m . și f . ( Rar ) Pustnic

 

ASCET

... ASCÉT , - Ă , asceți , - te , s . m . și f . ( Livr . ) Pustnic

 

EREMIT

... EREMÍT , eremiți , s . m . Pustnic

 

PUSNIC

... PÚSNIC , - Ă - Ă s . m . și f . v . pustnic

 

PUSNICI

PUSNICÍ vb . IV v .

 

PUSTNICIE

... PUSTNICÍE s . f . Viață , stare de pustnic

 

   Următoarele >>>