Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RETORICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru RETORICĂ.

RETORIC

RETÓRIC , - Ă , retorici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Arta de a vorbi frumos ; arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr - o argumentație bogată , riguroasă , pusă în valoare de un stil ales ; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte . 2. Adj . Care aparține retoricii ( 1 ) , privitor la

 

ANADIPLOZĂ

ANADIPLÓZĂ , anadiploze , s . f . Figură retorică prin care se începe o frază cu cuvântul sau cu cuvintele de la sfârșitul frazei precedente ;

 

ANTIFRAZĂ

ANTIFRÁZĂ , antifraze , s . f . Figură retorică prin care o locuțiune , o frază etc . se întrebuințează cu înțeles contrar celui

 

APOSTROFĂ

APOSTRÓFĂ^2 s . f . v . apostrof . APOSTRÓFĂ^1 , apostrofe , s . f . 1. Imputare , mustrare adresată cuiva ( pe un ton violent ) . 2. Figură retorică sau de stil prin care oratorul sau scriitorul , întrerupându - și brusc cursul expunerii , se adresează direct unei persoane sau unui lucru personificat . - DIn fr . apostrophe , lat .

 

CONCATENAȚIE

CONCATENÁȚIE , concatenații , s . f . 1. ( Lingv . ) Înlănțuire a elementelor vecine , în plan sintagmatic . 2. ( Lit . ) Înlănțuire retorică de anadiploze succesive ;

 

DEPRECAȚIE

DEPRECÁȚIE , deprecații , s . f . Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să - l înduplecăm ; implorare . [ Var . : deprecațiúne s .

 

DITIRAMBIC

... DITIRÁMBIC , - Ă , ditirambici , - ce , adj . 1. Care aparține ditirambilor ( 1 ) , privitor la ditirambi . 2. Fig . ( Despre stil , vorbire , cuvinte etc . ) Plin de elogii exagerate ; emfatic , retoric

 

ELOCUȚIUNE

ELOCUȚIÚNE , elocuțiuni , s . f . 1. Mod de a se exprima gândirea prin cuvinte . 2. Parte a retoricii care tratează despre stilul unui discurs . [ Pr . : - ți -

 

EPANALEPSĂ

EPANALÉPSĂ , epanalepse , s . f . Figură retorică constând în repetarea unuia sau mai multor cuvinte sau în reluarea cuvântului inițial la sfârșitul versului sau al

 

EPANODĂ

... EPANÓDĂ , epanode , s . f . Procedeu retoric

 

EPIFRAZĂ

EPIFRÁZĂ , epifraze , s . f . Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee

 

   Următoarele >>>