Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUGĂMINTEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru RUGĂMINTEA.

APEL

... un colectiv , spre a verifica prezența lor într - un anumit loc . 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor , unei colectivități etc . 3. Cerere , rugăminte . 4. Acțiune făcută la o instanță judecătorească superioară , spre a obține anularea unei sentințe date de o instanță inferioară și judecarea în fond ...

 

APELA

... APELÁ , apelez , vb . I . Intranz . 1. A se adresa cuiva cu o rugăminte

 

ASCULTA

... cântă . 3. Tranz . A acorda importanță celor spuse de cineva , a lua în considerație ; a împlini o dorință , o rugăminte

 

CERERE

... CÉRERE , cereri , s . f . Acțiunea de a ( se ) cere și rezultatul ei . 1. Solicitare ; rugăminte . 2. Pretenție , exigență ; revendicare . 3. Căutare , cerință ; cantitate de bunuri și de servicii necesare pentru a acoperi consumul . 4. Sesizare adresată unui organ ...

 

IMPLORAȚIE

... IMPLORÁȚIE , implorații , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a implora și rezultatul ei ; implorare , rugăminte

 

IMPLORARE

... IMPLORÁRE , implorări , s . f . Acțiunea de a implora și rezultatul ei ; implorație , rugăminte

 

OF

... n . 1. Interj . Exclamație care exprimă : a ) durere , amărăciune , regret ; deznădejde ; necaz , ciudă ; b ) scârbă , dezgust ; c ) admirație , entuziasm ; d ) o dorință , o rugăminte

 

RAGEA

... RAGEÁ , ragele , s . f . ( Turcism înv . ) Rugăminte

 

RUGĂ

... RÚGĂ , rugi , s . f . 1. Rugăminte

 

RUGĂMINTE

RUGĂMÍNTE , rugăminți , s . f . Cerere ( stăruitoare ) adresată cuiva pentru a obține ceva ; rugare , rugă ( 1 ) . - Ruga + suf . -

 

RUGĂTOR

... RUGĂTÓR , - OÁRE , rugători , - oare , adj . ( Adesea adverbial ) Care cere cu stăruință , care exprimă o rugăminte

 

   Următoarele >>>