Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCANDINAVĂ
Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SCANDINAVĂ.
SCANDINÁV , - Ă , scandinavi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din una dintre populațiile de bază ale Scandinaviei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Scandinaviei sau populațiilor ei , privitor la Scandinavia sau la populațiile
NORMÁND , - Ă , normanzi , - de , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La m . pl . ) Nume sub care erau cunoscute neamurile germanice care locuiau în Peninsula Scandinavă , Irlanda și în insulele vecine ; vikingi , varegi ; ( și la sg . ) persoană care făcea parte din aceste neamuri sau populații . 2. Locuitor al Normandiei . 3. Adj . Care aparține normanzilor ( 1 ) sau locuitorilor Normandiei , privitor la normanzi sau la locuitorii
ONDÍNĂ , ondine , s . f . Personaj din basmele și legendele germane sau scandinave , închipuit ca o fată frumoasă , seducătoare , care trăiește în
PÓNEI , ponei , s . m . ( La pl . ) Rasă de cai caracterizată printr - o greutate mică a corpului și o talie redusă , originară din regiunile cu climat rece și cu vegetație săracă ale Angliei și ale Peninsulei Scandinave ; ( și la sg . ) cal care aparține acestei rase . [ Acc . și :
SÁGA s . f . Povestire aparținând vechii literaturi scandinave , în care faptele istorice se împletesc cu elementele
... SCANDINÁVIC , - Ă , scandinavici , - ce , adj . Scandinav
VÍKING , vikingi , s . m . Nume dat războinicilor , navigatorilor și negustorilor scandinavi care au întreprins , între secolele VII și X , numeroase expediții în Europa și în America de
WALHÁLLA s . f . ( În mitologia germanică și scandinavă ) Locașul zeilor și al
WALKÍRIE , walkírii , s . f . ( În mitologia scandinavă ) Zeiță care hotăra soarta războaielor și a celor care trebuia să moară în