Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STABILIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru STABILIRE.

EXPLORARE

EXPLORÁRE , explorări , s . f . 1. Acțiunea de a explora și rezultatul ei ; explorație . 2. Complex de cercetări geologice care , în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit , are drept scop stabilirea limitelor , a condițiilor de zăcământ , precizarea structurii , a calității unui corp de substanță minerală utilă etc . 3. Examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei

 

AGROCHIMIE

AGROCHIMÍE s . f . Știința care se ocupă cu studiul circuitului substanțelor nutritive în mediul de creștere și de dezvoltare a plantelor agricole , în vederea stabilirii măsurilor de sporire a producției și de îmbunătățire a calității

 

ALTIMETRIE

ALTIMETRÍE s . f . Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință ( nivelul mării ) în vederea reprezentării reliefului pe

 

ASTROCLIMAT

ASTROCLIMÁT , astroclimate , s . n . Totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc adecvat pentru observații astronomice cu instrumente optice perfecționate . - DIn fr .

 

ASTROMETRIE

ASTROMETRÍE s . f . Ramură a astronomiei care se ocupă cu stabilirea poziției stelelor , cu determinarea coordonatelor geografice

 

AUSCULTA

AUSCULTÁ , auscúlt , vb . I . Tranz . ( Med . ) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic ; a asculta . [ Pr . : a -

 

CÂNTAR

CÂNTÁR , cântare , s . n . 1. Nume dat mai multor instrumente care servesc la stabilirea greutății unui obiect sau a unei ființe , de obicei a unei mărfi . 2. Unitate pentru măsurarea greutăților folosită în trecut , a cărei valoare a variat în timp și pe

 

CATEGOREMĂ

CATEGORÉMĂ , categoreme , s . f . ( Log . ) Noțiune universală , în sistemul lui Aristotel , care servește la stabilirea unor relații între

 

CATETERISM

CATETERÍSM s . n . ( Med . ) Introducere a unui cateter într - un canal normal sau într - o cavitate a organismului , în scopul stabilirii

 

CISLĂ

CÍSLĂ , cisle , s . f . ( În orânduirea feudală ) 1. Cotă - parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr - o sumă plătită cin comun ; repartizare a dărilor fixată de obștea satului , proporțional cu averea fiecăruia . 2. Întrunire , sfat ( sătesc ) , adunat de obicei pentru stabilirea cislei (

 

   Următoarele >>>