Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNICUL

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 34 pentru UNICUL.

FENIX

FÉNIX s . m . Pasărea fenix ( Mitol . ; în sintagma ) = pasăre fabuloasă despre care cei vechi credeau că este unică pe lume și care , când își simțea sfârșitul aproape ( o dată la 500 de ani ) , se arunca în foc și renăștea din propria ei cenușă , ca simbol al reînnoirii veșnice . [ Scris și : phoenix . - Var . : ( înv . ) feníce s .

 

FIZIOCRAȚIE

FIZIOCRAȚÍE s . f . Doctrină economică din secolul al XVIII - lea care susține că munca agricolă constituie unica sursă de bogăție . [ Pr . : - zi -

 

FOTOMOZAIC

... FOTOMOZAÍC , fotomozaicuri , s . n . Ansamblu de fotografii și de fotograme dispuse într - un tablou unic

 

FRONT

FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment

 

MONO

... MONO ^2 adj . invar . Monofonic . MONO ^1 - Element de compunere cu sensul de " unic

 

MONOGENISM

MONOGENÍSM s . n . Teorie antropologică care consideră că specia umană are origine

 

NEASEMĂNAT

... neasemănați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi asemănat cu nimic ; care nu are pereche deoarece depășește limitele , însușirile obișnuite ; fără seamăn , incomparabil , neasemuit , unic

 

NEDETERMINARE

... NEDETERMINÁRE , nedeterminări , s . f . 1. ( Mat . ) Imposibilitate de a putea afla în mod unic

 

NEOBIȘNUIT

... NEOBIȘNUÍT , - Ă , neobișnuiți , - te , adj . Care iese din comun , care are un caracter aparte , unic

 

NEPILDUIT

... NEPILDUÍT , - Ă , nepilduiți , - te , adj . ( Înv . ) Pentru care nu există asemănare sau precedent , fără precedent , unic

 

PAUȘAL

PAUȘÁL , - Ă , paușali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Sistem de plată pentru o prestație de serviciu , pentru un consum de energie etc . prin fixarea cu aproximație a unei sume globale . 2. Adj . ( În sintagmele ) Tarif ( sau preț ) paușal = tarif sau preț care se plătește uniform , stabilit în baza experiențelor sau a unei evaluări . Asigurare paușală = asigurare pentru bunuri , persoane etc . contra plății unei prime de asigurare unice ( medie ) . [ Pr . : pa -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>