Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERIFICA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru VERIFICA.

VERIFICAT

... VERIFICÁT , - Ă , verificați , - te , adj . Supus unei cercetări , unui control , unei examinări , unei probe . V. verifica

 

CONFRUNTA

... CONFRUNTÁ , confrúnt , vb . I . Tranz . 1. A pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor . 2. A pune față în față obiecte , opere , fenomene etc . , pentru a le verifica

 

VERIFICARE

... VERIFICÁRE , verificări , s . f . Acțiunea de a verifica și rezultatul ei . - V. verifica

 

ÎNCERCA

... ÎNCERCÁ , încérc , vb . I . Tranz . 1. A verifica un lucru spre a - i controla însușirile ; a proba . 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu , de probă ; a ...

 

APEL

... APÉL , apeluri , s . n . 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr - un colectiv , spre a verifica prezența lor într - un anumit loc . 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor , unei colectivități etc . 3. Cerere , rugăminte . 4. Acțiune făcută la o instanță ...

 

BIFA

BIFÁ , bifez , vb . I . Tranz . A pune un mic semn ( în formă de " v " ) la anumite cifre sau cuvinte dintr - un registru , dintr - o listă etc . spre a ști că au fost verificate , controlate

 

CALIBRU

CALÍBRU , calibre , s . n . 1. Diametrul interior al țevii unei guri de foc . 2. Instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate . 3. Fig . Mărime , proporție , calitate ; fel , soi ,

 

CENZOR

CÉNZOR , cenzori , s . m . 1. ( În Roma antică ) Magistrat care avea misiunea de a face recensământul persoanelor și al averilor și de a supraveghea moravurile publice . 2. ( În unele state ) Persoană aleasă de adunarea generală a unei societăți comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator . 3. Persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi , a unei bănci etc . 4. Persoană însărcinată să asigure secretele de stat ; persoană însărcinată cu cenzura (

 

CONTRAEXPERTIZĂ

CONTRAEXPERTÍZĂ , contraexpertize , s . f . Expertiză cerută de partea nemulțumită și destinată să verifice o expertiză efectuată anterior . [ Pr . : - tra -

 

CONTRAINTEROGATORIU

... CONTRAINTEROGATÓRIU , contrainterogatorii , s . n . ( Jur . ) Interogatoriu luat pentru a verifica

 

   Următoarele >>>