Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORNIC

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru VORNIC.

VORNICI

... VORNICÍ , vornicesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Înv . ) A îndeplini funcția de vornic

 

VORNICIȚĂ

... VORNICÍȚĂ , vornicițe , s . f . 1. ( Înv . ) Vornicească ( 1 ) . 2. Vorniceasă ( 2 ) . - Vornic

 

VORNICEL

... VORNICÉL , vornicei , s . m . 1. Slujbaș subaltern al vornicului ( 1 ) , însărcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin județe și sate . 2. ( Înv . ) Vornic ( 2 ) . 3. Flăcău însărcinat cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești , cu conducerea alaiului nunții , cu anunțarea darurilor și cu rostirea orației de nuntă ...

 

VORNICEASĂ

... Înv . ) Soția vornicului ( 1 ) ; vorniciță ( 1 ) . 2. Prietena cea mai apropiată a miresei , având diverse atribuții cu ocazia ceremonialului nunții ; drușcă , vorniciță ( 2 ) . - Vornic

 

ȘABANA

ȘABANÁ , șabanale , s . f . Haină lungă asemănătoare cu un anteriu , pe care o purtau aprozii , vornicii și pajii la curțile domnești . [ Var . : șavaná s .

 

VORNICIE

... VORNICÍE s . f . ( Înv . ) 1. Demnitate , rang , funcție de vornic