Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBINARE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 55 pentru ÎMBINARE.

GARNITURĂ

GARNITÚRĂ , garnituri , s . f . 1. Accesoriu folosit pentru a împodobi sau a completa un lucru . 2. Piesă sau ansamblu de piese demontabile care completează , întăresc sau protejează o piesă , micșorându - i uzura ; piesă care asigură îmbinarea perfectă a două elemente prin care circulă un fluid . 3. Grup de mai multe lucruri de același gen care împreună formează un ansamblu unitar . 4. Totalitatea jucătorilor care alcătuiesc o echipă sportivă ;

 

GEMINAȚIE

... GEMINÁȚIE , geminații , s . f . 1. ( Livr . ) îmbinare

 

GLOSA

... GLOSÁ , glosez , vb . I . Tranz . A explica un cuvânt sau o îmbinare

 

GRAMATICĂ

GRAMÁTICĂ , gramatici , s . f . Ansamblu de reguli cu privire la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții ; ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul structurii gramaticale a unei limbi sau , p . ext . , cu studiul tuturor elementelor constitutive ale unei

 

LAMBĂ

... a unei piese de lemn sau de metal care se îmbucă în scobitura corespunzătoare a altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă ; feder . 3. Vergea lată de lemn care se introduce ( cu fiecare jumătate din lățimea ei ) în ulucele a două scânduri pentru a ...

 

LIPITURĂ

... LIPITÚRĂ , lipituri , s . f . 1. Unire , îmbinare , asamblare a două lucruri cu ajutorul unei materii cleioase sau printr - un procedeu tehnic . 2. Pământ , lut frământat cu apă care servește la ...

 

MICIURINISM

MICIURINÍSM s . n . Teorie biologică potrivit căreia există o unitate între organism și condițiile sale de existență și care privește transformarea speciilor ca rezultat al îmbinării acțiunii directe a condițiilor de existență și a selecției naturale . - Miciurin ( n . pr . ) + suf . -

 

NIT

NIT ^2 , niți , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură a luminației . [ Abr . : nt ] NIT ^1 , nituri , s . n . Tijă de metal ( cilindrică ) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul , folosită la îmbinarea pieselor metalice , de piele sau de

 

OBȘTE

ÓBȘTE , obști , s . f . 1. ( Înv . și pop . ) Colectivitate , comunitate , populație , popor ; p . ext . masă mare de oameni , gloată , mulțime ; obștime . 2. ( Înv . ) Spec . Comunitate a călugărilor de la o mănăstire ; p . ext . chinovie . 3. ( Înv . ) Obștească adunare ; p . ext . adunare , consiliu . 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale , care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea

 

PĂSUI

... Tranz . A ajusta , a potrivi ( o piesă , o parte a unui ansamblu etc . ) pentru a obține o bună îmbinare

 

PĂSUIT

... PĂSUÍT , - Ă , păsuiți , - te , adj . ( Despre piese , părți ale unui ansamblu etc . ) Care este ajustat , potrivit ( pentru a obține o bună îmbinare

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>