Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPREJMUIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru ÎMPREJMUIT.

ÎMPREJMUIRE

... ÎMPREJMUÍRE , împrejmuiri , s . f . 1. Acțiunea de a împrejmui

 

ÎMPREJMUI

ÎMPREJMUÍ , împrejmuiesc , vb . IV . Tranz . A pune , a așeza un gard , pietre etc . de jur împrejurul unul loc pentru a - l delimita de rest ; a

 

ÎMPREJMUITOR

ÎMPREJMUITÓR , - OÁRE , împrejmuitori , - oare , adj . Care

 

ÎNCHIDE

... închis , îngrădit ; a băga la închisoare ; fig . a ține departe de lume . 6. Tranz . A îngrădi , a împrejmui o curte , un teren etc . spre a delimita sau spre a opri accesul . 7. Refl . ( Despre cer , p . ext . despre vreme ...

 

ÎNCHIS

ÎNCHÍS^2 , - Ă , închiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , ferestre , capace etc . ) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat ( prin balamale ) . 2. ( Despre obiecte care se pot desface ) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate . împreunate . 3. ( Despre instituții , întreprinderi , localuri ) Care și - a întrerupt temporar sau definitiv activitatea . 4. ( Despre curți , terenuri ) Îngrădit , împrejmuit . 5. Fig . ( Despre ședințe , adunări ) Care se ține într - un cerc restrâns , fără participarea unor persoane străine de organizația , de societatea etc . respective . 6. ( Despre oameni ) Care este ținut în închisoare ; deținut . 7. Fig . ( Despre oameni și despre caracterul lor ) Retras , izolat . 8. ( Despre cer ) Înnorat , întunecat ; ( despre vreme ) cu cerul înnorat ; urât , ploios . ÎNCHÍS^1 s . n . Închidere . - V.

 

ÎNCONJURA

... ÎNCONJURÁ , încónjur , vb . I . Tranz . 1. A face ocolul unui lucru ; al unui loc . 2. A împrejmui cu gard . 3. A merge spre o țintă pe un traseu ocolit . [ Prez . ind . și ; înconjór . - Var . : încunjurá vb . I ] - În + conjura ( înv ...

 

ÎNGRĂDI

... ÎNGRĂDÍ , îngrădesc , vb . IV . 1. Tranz . A împrejmui un teren ( cu gard , cu uluci , cu zid etc . ) ; p . ext . a hotărnici . 2. Tranz . Fig . A pune limite , a ...

 

ÎNGRĂDITURĂ

ÎNGRĂDITÚRĂ , îngrădituri , s . f . Împletitură de nuiele ( sau gard , zid , grilaj etc . ) cu care se împrejmuiește un teren . - Îngrădi + suf . -

 

ȚĂRCUI

... țărcuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A adăposti , a închide vitele , oile într - un țarc ( 1 ) . 2. P . gener . A împrejmui

 

ȚARC

ȚARC , țarcuri , s . n . 1. Loc îngrădit ( uneori acoperit ) , unde se adăpostesc sau se închid oile , vitele etc . ; ocol . 2. Îngrăditură , gard de nuiele , spini , de spini etc . în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite ; p . ext . suprafața împrejmuită de acest gard . 3. Mică îngrăditură făcută din stinghii , în care sunt ținuți copii mici când încep să umble , pentru a li se limita spațiul de deplasare . 4. Numele unui joc de

 

   Următoarele >>>