Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPRĂȘTIAT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 72 pentru ÎMPRĂȘTIAT.
... ÎMPROȘCÁ , împróșc , vb . I . Tranz . 1. A împrăștia apă sau noroi stropind în toate părțile ; ( adesea fig . ) a stropi pe cineva cu apă , cu noroi etc . 2. A arunca ...
ADUNÁ , adún , vb . I . 1. Tranz . A strânge la un loc ceea ce se află răspândit , împrăștiat , risipit ; a ridica de pe jos . 2. Tranz . A aduna din toate părțile ; a strânge , a concentra . 3. Tranz . A culege ( alegând de ici și de acolo ) . 4. Tranz . A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale ; a agonisi . 5. Tranz . ( Mat . ) A totaliza mai multe numere într - unul singur . 6. Tranz . și refl . A ( se ) strânge la un loc , formând un
AGITATÓR , - OÁRE , agitatori , - oare , s . m . și f . , s . n . I. S . m . și f . Persoană care face agitație ( politică ) în vederea unei acțiuni . II. S . n . 1. ( Chim . ) Dispozitiv sau aparat care servește la amestecarea substanțelor solide sau fluide în vederea omogenizării lor . 2. Organ de mașină montat în rezervoarele mașinilor de stropit , de prăfuit , de împrăștiat îngrășăminte , de semănat
ALARMÍST , - Ă , alarmiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . , adj . , ( Persoană ) care împrăștie intenționat știri alarmante , adesea inventate ; ( persoană ) care se alarmează ușor ; sperios , timorat , panicard , înfricoșat . 2. Adj . ( Despre vorbe , știri etc . ) Care provoacă panică , care
... face ca ceva ( rar cineva ) să ajungă la o distanță oarecare , imprimându - i o mișcare violentă ; a azvârli . 2. Tranz . a împrăștia sămânța pentru a semăna . 3. Tranz . A îndepărta ceva rău , nefolositor ; a lepăda . 4. Tranz . A răspândi ...
AUTOCÓRĂ , autocore , s . f . , adj . ( Plantă ) care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor . [ Pr . : a -
CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că
CLAR , - Ă , clari , - e , adj . 1. ( Despre imagini vizuale ) Care se distinge bine , deslușit ; vizibil ; ( despre ape ) limpede ; ( despre surse de lumină ) care împrăștie o lumină limpede , strălucitoare . 2. ( Despre sunete sau voce ) Care răsună distinct , precis . 3. ( Despre gânduri , idei , cuvinte etc . ) Ușor de înțeles ; evident ,
DEȘIRÁ , deșir , vb . I . Refl . 1. ( Despre obiecte înșirate pe ață , în special despre mărgele ) A ieși de pe ața pe care au fost înșirate ( adesea căzând și împrăștiindu - se ) . 2. ( Despre ața înfășurată pe ghem sau despre gheme ) A se desfășura într - un fir lung continuu . 3. ( Despre împletituri sau obiecte împletite ) A se desface , a se destrăma . 4. Fig . ( Despre oameni sau corpul omenesc ) A se destinde ( 2 ) în toată lungimea lui . 5. Fig . ( Rar ; despre locuri și peisaje din natură ) A se desfășura în față
... DEGAJÁ , degajez , vb . I . Tranz . 1. A răspândi , a împrăștia , a emana căldură , miros etc . ; a exala . 2. A elibera , a scăpa pe cineva de o sarcină ...
DESCONGESTIONÁ , descongestionez , vb . I . Tranz . A elibera un organ de un aflux de sânge , a face să se împrăștie sângele îngrămădit ; a face să dispară