Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CEL��LALT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CEL��LALT.

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit Făt-Frumos cel rătăcit de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă ... grădinarul împăratului. Până a nu se învoi cu grădinarul, el își puse o bășică de vacă în cap, în care își ascunse părul cel de aur. Grădinarul îl învăță cum să facă brazde, să semene flori, să le răsădească și să le îngrijească. Și îl luase la ochi, căci ...

 

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... se lega că el va prinde pe hoții care îi făcea atâta întristare. Timpul veni, merele începură a se pârgui; atunci fiul său cel mijlociu păzi și el; dară păți ca și frate-său cel mare. Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: - Tată, atâția ani l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom ... cum să-i vină unul dinainte și altul la spate ca, daca îi va veni somn și ar moțăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui și daca ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi până când, într-una din nopți, cam după miezul nopții, simți că-l atinge încetișor boarea ziorilor care îl îmbăta cu ... furul merelor. Dară cum să se lase înăuntru? Porunciră numaidecât vârteje și funii groase, și îndată se și gătiră. Le așezară, și se lăsă fratele cel mare. - Dară, zise el, când voi scutura frânghia, să mă scoateți afară. Așa și făcură. După fratele cel mare se coborî cel ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... l; grumaz, năpârcă bunget, barză, stăpân, viezure, gata, sat, vatră, moș, mire, pârîÅ­, văpae, etc. etc Numărul unor asemene vorbe, esențial albanese în graiul nostru cel maÄ­ de baștină, adecă din gura țÄ•ranilor, este forte mare, cele maÄ­ multe fiind pînă acĂ­ necunoscute, o semă păstrându-se abiĂ  ca nisce ... In Moldova r din n e maÄ­ des în graiul vechiÅ­, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ­ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzÄ­ la Moți, ne apare desvoltat la culme în ... den bătrăni. MÄ• mărginesc dară de a atrage atențiunea asupră-Ä­. Acolo vețÄ­ vedĂ© cele douÄ• articole definite: unul post-positiv substantival și cel-lalt prepositiv adjectival; reduplicarea, triplicarea și chiar quadruplicarea ambelor articole; aceeași normă în construcțiunea substantivului cu adjectivul; aceeași formă adjectivo-adverbială și genitivo-dativală; aceeași întrebuințare ... ovo a graiului național s'a mărginit a așeză materia latină peste fondul albanes. Prin fond dară, prin fondul cel ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... copiÄ­, și-a pierdut casa, via și cele z ece pogĂ³ne de pămînt. Lucrul acesta nu-l știÅ­ din auz ite: e cel din urmă proces în care am pledat, cea din urmă execuțiune, la care am asistat. Plânsetele celor douÄ• femeÄ­, căința fiiceÄ­ și blestemele mumeÄ­ nâ ... găsesc banÄ­ ieftinÄ­. Dacă aÄ­ mĂ³rte la casă, dacă păgubescÄ­ cu un boÅ­, dacă aÄ­ vre-o nevoie grabnică, unul dintre dînșiÄ­ te ajută, cel-lalt te încurcă, iar at treilea cumpărându-țÄ­ averea. Fiind-că n’are ce să făcă cu ea, el ți-o lasă dar te lĂ©gă ...

 

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

... noapte tu tot cu el să șezi. Ca cînd îș văz cum vine p-acelii muchi verdeață Cu ochii lui cei veseli, cu păru-i cel bălan, Și țint-apoi la tine, te ia, te strînge-n brațe ; Dar însă rabd-o noapte că doar n-o fi un an.â ...

 

Ioan Slavici - Budulea Taichii

... mi se cuvenea oarecare întâietate la împărțeala părerilor de bine, pentru că eu îl știam încă din copilărie și eram prieten chiar și cu Budulea cel bătrân. Nea Budulea, înainte de toate, avea un picior mai scurt decât cel- lalt și era un om scurt, gros, rotund la față și zâmbea mereu când vorbeai cu el. Fără de dânsul nu se putea nici un fel ... pe Huțu lui Budulea plimbându-se cu bățul în mână și că acum nu-l mai cheamă Huțu, ci Mihail Budulea, ca pe taică-său cel cu cimpoile. Și fiindcă eram nerăbdător și doream să văd iar pe Huțu cu bățul, m-am dus și după prânz la școală. Simt și ... fericit și, întorcându-mă acasă, i-am arătat mamei cum zice Huțu ca să stai într-un picior și i-am spus că Huțu e cel mai mare în școală și că a vorbit cu mine și c-a zis că eu stau mai bine decât toți ... zice? — Așa-i! răspunsei, înțelegând acuma și eu că în adevăr Huțu e cu mult mai prost decât ca să poată înțelege pe dascălul ...

 

Ioan Slavici - Mara

... cocoșilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu șatra întinsă în piața cea mare, unde lumease adună din șapte ținuturi. Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ți iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate și cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce ... Radna cea frumoasă și peste Murășe Lipova cu turnul sclipicios și plin de zorzoane al bisericii românești,iar pe Murăș la vale se întinde șesul cel nesfârșit al Țării Ungurești.Mara însă le trece toate cu vederea: pentru dânsa nu e decât un loc larg în fața mănăstirii, unde se adună ... cete-cete, cu praporele în vânt, cu crucile împodobite cu floriși cântând psalmi și litanii. Acum, când vin sutele și se adună miile pe locul cel larg din fața mănăstirii, acum e secerișul Marei, care dimineața iese cu coșurile pline și seara se întoarce cu ele goale. De aceea se închină ... și ca fire, și ca stare, și ca înfățișare, ea-și zice cu tainică mulțumire: "Așa are să fie Persida mea!" Iar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-și zice: "Așa are să fie Trică al meu!" Era una, preoteasa de la Pecica, o femeie minunată, și dulce la ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... vă pasionați, - după cum m-am pasionat și eu - pentru adevărul științific. Vom organiza astfel o falangă românească, ce va merge să arate Franței că cel mai mare dintre medicii lumii este fiul ei, - fiu oropsit, căci, din nenorocire, n-a fost înțeles. Am de gând să vă vorbesc ... pe om: a) - prin igienă , ce-l protejează de boli; b) - prin terapie , ce-i alină durerile și caută să-l vindece sau, cel puțin să-i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă să se devoteze pen­tru cei ce suferă și, de ...