Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1124 pentru CINE.

Mihai Eminescu - Cine ești

... Mihai Eminescu - Cine eşti Cine ești? de Mihai Eminescu Nici luna plutitoare, nici stelele din ceri N-or să pătrunză-n umbra trecutelor dureri, N-or să pătrunz-amarul pierdutei ... s-adorm? N-am izbutit de mine destul a-mi bate joc De mai apari în visu-mi... o rază de noroc? Dar cine ești tu oare cu ochii de mă minți, Ai căror raze lucii sunt dulci făgăduinți De-amor fără de margini, de drage fericiri Cari nu ...

 

Mihai Eminescu - Cine-i%3F

... Mihai Eminescu - Cine-i%3F Cine-i? de Mihai Eminescu Norul țipă, dunii latră, Marea se zvârcole-n veci, Prin scheletele de piatră, Ce-n natura cea maratră, Stau bătrâne, slabe ... Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blond, Iar în ochiu-i, vagabund, Vezi lumina matinală ­ Stele-albastre fără fund. Cine-i îngerul pe maluri, Ce visează în castel, Când al mărei vis rebel Sfarmă lumile-i de valuri De pământul eternel? Cine-i zâna fără nume Ce privește tot în veci, Printre stânci de pietre seci, Cum se scutură de spume Ale mărei unde reci? Ea privește ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... Ioan Slavici - Cine pleacă%3F Cine pleacă? de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Cine pleacă?,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 85 (18 Aprilie), p. 1. Călare pe armăsar sirep ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

... Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! Cine a iubit-o! de Emil Gârleanu Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i ... lor încordate, după câteva clipe, se opriră. Surugiul se înălță în scări și se auziră, întretăiat, strigătele lui: Măăi, Măăă... să vie argați cu lopețile... Cine dracul să poată intra în iadul ista?... Morților... Măăă, n-auziți, dugleșilor ?! Boierul Toma împinse cu putere ușa înțepenită de zăpada strânsă în cerdac și ... ceață, pentru adunarea banului rotund care la dânsul nu se rostogolea, ci cădea, pe lat, în cutiile de tinichea ale lăzilor de fier... Și pentru cine strânsese? Pentru el! Numai pentru el! N-avea nici un copil, n-avea pe nimeni. Mai bine că nu avusese copii, deși ei nu i ...

 

Anton Pann - Cine știe carte are patru ochi

... Anton Pann - Cine ştie carte are patru ochi Cine știe carte are patru ochi de Anton Pann Un țăran tot auzind Pe unii, alții vorbind: Cîți știu carte și citesc Cu patru ochi să ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ­? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ­ de când eÅ­ începusem ... acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă mÄ• preocupă o altă soluțiune, pe care n'am desbă-tut-o de loc până acĂ ... părerÄ­ de felul acesta, ilustrul meÅ­ amic Ascoli vorbesce serios, dar nu le iea la serios, și bine face. Să ne întrebăm dară încă odată: Cine sunt AlbanesiÄ­? Care să fie adevărata lor provenință și raporturile lor maÄ­ cu sĂ©mă cătră Români? Când și de unde venit-aÅ­ eÄ­ să ... din n, obicinuit chiar astădzÄ­ la Moți, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine, Ă³merÄ­ = Ă³menÄ­, mâra = mâna, etc. Prin acest fonetism, cuvintele cele maÄ­ latine sună la noÄ­ nĂ©oș albanesce. În același mod, o vorbă ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiție

... care venisem tomn-atunci cu birja de la domn' Marinescu Bragadiru din piață, încă chiar domn' Tomița zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Domn' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, domn' judecător! Jud. (impacientat): Femeie, ce tot bârâi?... Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma ... judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de mușterii. Eu zic... daca domn' Mitică... Jud.: Cine-i domn' Mitică? Leanca: Domn' judecător, uite, săru'mâna, ș-acuma e beat... Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit:) Cine-i domn' Mitică? Prev.: Domn' Mitică?... nu-l cunoști pe domn' Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn' Mitică! Jud.: Vorbește serios! Cine-i domn' Mitică? Prev.: Care va să zică, domn' Mitică de la pricepție. (Cu un zâmbet de fină intenție.) Pricepi dumneatale acușica cum vine vorba ... Nu e vorba de licență, e vorba de clondirul cu mastică. Prev.: A căzut de pe tejghea, domn' judecător; era pe margine. Jud.: ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se înțeleg țăranii

... Luca Caragiale 1901 Straja satului vine la casa unui țăran și-i bate în geam. Se încinge o conversație: — Hei, mă din casă! — Cine? — Tu! — Eu? — Păi cine! — Ce-i? — Cum ce-i? — Păi ce-i? — Ai o scrisoare! — Cine, mă? — Tu. — Eu? — Păi cine. — Ad-o-ncoa! — Ce, mă? — Scrisoarea. — Ce scrisoare? — Știu eu ce scrisoare? — Trebuie să plătești! — Ce, mă? â ... — Așa. — Ei, dă-mi-o! — Ce, mă? — Scrisoarea. — Ce scrisoare? — Care ai adus-o. — Eu, mă? — Păi cine? — N-am adus-o. — Păi cum? — Nu-i la mine. — Asta-i! — Cum asta-i? — Unde-i, mă? â ...

 

Enric Winterhalder - Dîmbovița

... de d. profesor I. Wachmann Sus din munte curge-n vale     Apă dintr-un mic izvor, Care șărpuind pîn țară     Murmură încetișor :         Dîmboviță, apă dulce,         Cine-o bea, nu se mai duce. Vremea trece, apa curge, Numai bine ce-a trecut, Dar ăst rîu a fost și ... se mai duce. Dîmboviță, undă dulce, Undă cu cerescul dar, Cine te-a gustat vreodată, Va să plece în zadar.         Dîmboviță, apă dulce,         Cine-o bea, nu se mai duce. Rîulețe ! după tine Simț departe mare dor ; Facă ca patria să-și uite Un străin și călător.         Dîmboviță, apă ... o bea, nu se mai duce. Rîu, cu unda sa cea dulce, Cu dreptate lăudat, Tu pe matca-ți nisipoasă Murmură neîncetat :         Dîmboviță, apă dulce,         Cine

 

Alexei Mateevici - Vorbă lungă

... de nume. Lângă strană stă o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși ... mânie dascălul, ștergându-l pe Pintilii și trecându-l în cealaltă hârtiuță. Ia măi ție! Tu spune cum se cade, dar nu te-ncâlci. Pe cine încă pentru odihnă? — Pentru odihnă? Acuși... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iarăși Daria, Gheorghe, mai scrie-l... pe ostașul Zaharia. Cum s-a dus ... pe Gherasim și-l trece în despărțitura celor răposați. — Ascultă! Pentru sănătatea Mariei, a lui Chirilă, a ostașului Zaharia... Pe cine încă? — Pe Evdochia ai scris-o? — Pe Evdochia? Hm!... Evdochia... își cată dascălul amândouă hârtiuțele. Țiu minte c-o scrisesem, da acu cine ...

 

Anton Cehov - Vorbă lungă

... de nume. Lângă strană stă o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși ... mânie dascălul, ștergându-l pe Pintilii și trecându-l în cealaltă hârtiuță. Ia măi ție! Tu spune cum se cade, dar nu te-ncâlci. Pe cine încă pentru odihnă? — Pentru odihnă? Acuși... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iarăși Daria, Gheorghe, mai scrie-l... pe ostașul Zaharia. Cum s-a dus ... pe Gherasim și-l trece în despărțitura celor răposați. — Ascultă! Pentru sănătatea Mariei, a lui Chirilă, a ostașului Zaharia... Pe cine încă? — Pe Evdochia ai scris-o? — Pe Evdochia? Hm!... Evdochia... își cată dascălul amândouă hârtiuțele. Țiu minte c-o scrisesem, da acu cine ...

 

   Următoarele >>>