Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��TRA
Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru L��TRA.
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj
... am cotorosit de Aristița și de Calipsița, mi-am luat catrafusele și am spălat putina!… Soțul meu, paharnicu Bârzoi, cam cârnea din nas, dar l-am sărutat între sprâncene, după obicei, și l-am lăsat cu buza umflată... Uff!.. M-am dus la Galați cu trăsura mea cea galbenă și, cum am ajuns, nici una, nici două... țup ... baclava, cheschet... nici nu se pomenește... însă nu face nimică... Parisul nu are seaman pe fața pământului, și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l întrece... adică să fim drepți... nu-l întrece. Ce nu găsești în el? galerii de muzeuri vrei? ai; munamenturi vrei? ai; teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la București vrei? ai. Che ... Ipsilant. Cu dânsu făceam supe la cafeneaua englizască, pe bulivar. Ce râsete, ce chicote! Flutur mi-a compus și un cântec... Să vi-l spun? bucuros, dar să rămâie între noi, vă rog, ca să nu afle dumnealui. Iată-l... ascultați: (Chirița cântă următoarele cuplete și joacă un pas de cancan la sfârșitul fiecărui cuplet.) (Arie de Offenbach) Vivat, mândră Chirițoaie! Vivat spanchea de Bârzoaie ... să trăiască Lumea-ntreagă să pârlească, Ească, ească, ească, ească, ească, ească, ească. ...
Vasile Alecsandri - Chirița în provincie
... ia... CHIRIȚA: Da veniți azi de mă coborâți de pe cal... Ce, Doamne, iartă-mă!... ați adormit cu toții? (Ion se pune dinaintea calului și-l apucă de zăbale ca să-l ție. Ceilalți se adună împrejurul Chiriței.) GUGULIȚĂ: Ba nu, neneacă... dar învățam Telemac cu monsiu dascălul. SAFTA: Și eu făceam dulceți în cămară, cumnățică. ION ... coadă. SAFTA: De ce nu?... Te-i face și d-ta ca alte multe... Doar a izbuti el frate-meu la Ieși unde l-ai trimis... CHIRIȚA: Așa nădăjduiesc... că și noi... Dumnezeu știe câte-am pătimit la “48... ca patrioți... Las’ că ne-o pierit vro zece ... apoi îți aduci aminte ce friguri o avut Bârzoi... și cum m-o durut măseaua care am scos-o!... SAFTA: Așa... așa... CHIRIȚA: De aceea l-am silit pe bărbatu-meu să meargă la Ieși ca să cerce a căpăta isprăvnicia de aice din ținut... Doară și el are ... cuvânt că i-o fost frică la “ 48?... Helbet! dacă-i pe-aceea... apoi și noi avem temeiuri... Adă-ți aminte ce groază-l ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... românesc. Încep printr'o listă de cuvinte curat albanese la noÄ, ca: brad, buză, codru, ghimpe, mal, bucur, ghÄuj în Moldova, vîj în ArdĂ©l; grumaz, năpârcă bunget, barză, stăpân, viezure, gata, sat, vatră, moș, mire, pârîÅ, văpae, etc. etc Numărul unor asemene vorbe, esențial albanese în graiul nostru cel ... celei latine. Un exemplu: o mică bucățică de carne, care spîndzură la capÄ•tul cerului gureÄ în gât, se chemă franțusesce luette, în vechea francesă l'uvetĂe, deminutiv din latinul uva, adecă struguraș, iar românesce se dice omușor, deminutiv din om «homo». La FrancesÄ, asociațiunea de ideÄ este latină ... mintea se sperie de consecințe, consecințe «à la Dr. RĂ©thy LĂ szlĂ³Â» din Buda-Pesta, care își conchide argumentațiunea cu sentința : «L'AcadĂ©mie de Bucurest ne pourra jamais dĂ©cerner Ă qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondĂ© par le prince Couza ... cu putință, dar încă datele cele istorice confirmă pe deplin datele cele linguistice. După căderea luÄ Decebal, o parte dintre DacÄ s'aÅ supus luÄ Tra-ian și aÅ început a se amalgamĂ încet-încet cu colonii romani, dând prima nascere naționalității daco-romane. AlțÄ DacÄ însă, retrăgĂȘndu-se ...
Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic
... inimii, spunându-și iluziile fericirii. Cu sufletul său zboară atuncea în eternul nemărginit, legănându-se în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții și în care să-l aștepte iubita sa. Dar iată că deodată se-ntunecă seninul, iluziile dispar, crivățul realismului cu o suflare rece îi îngheață căldura inimii, smulÂgându-i ... nebunie neînțeleasă. Cam de unde provine ea? Filozofia modernă ne explică că sinuciderea provine de la dezgustul vieții, că viața este un nectar, care dacă-l bei lacom până-n fund și neavându-l mai mult, traiul devine nesuferit. Ne spune încă că la unul cupa cu acel nectar este plină și îndelunÂgată, la altul însă numai pentru ... bine cuÂnoscută construcția navelor, căci am petrecut mulți ani în serviÂciul flotei noastre engleze, deci am inspectat cu de-amănuntul vaporul acesta și l-am găsit în bună construcție, doară lovinÂdu-se de o stâncă submarină ar fi fost cu putință să se zdrobească. Dar în urmă de ... foarte aspru prădăciunile, chiar prădăciunea singură este o lege, fiindcă orice proprietate este în principiu o prădăciune. Cel ce găsește întâi inspiră invidie celui ce- ...
Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia
... dânsa, iar de la frumușică de nu o sărutare, măcar un zâmbet de speranță; ce-i pasă lui dacă acesta e chiar disprețuitor? el și-l tâlcuiește în folosul său și pace. Dar iată-mă rătăcit printre păsărele și frumușele, uitând povesÂtirea excursiunii vânătorești. Rog deci de iertare, reamintindu-i ... Nistrului, apoi din lacurile Salsic, Catlabuh, CuÂgurlui, Ialpug și al Mării Negre, se află la Bazargiuc, 18 kilometri de la Chilia Nouă. Venitul ce-l dă acest ram de comerț se urcă la sute de mii de ruble pe an, iară venitul de pe sărături la două milioane. Dintre toate ...
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... cu fața în sus, un individ scăldat în sânge, ce curgea încă din tâmpla lui dreaptă dintr-o rană considerabilă cauzată prin un revolver, ce-l ținea încă în mână. Sinucigașul era tânăr: el putea să aibă cam 25 de ani, era slab la trup și cu o față palidă, brăzdată ... umbre vinete. Strania lui fizionomie nu exprima vreo durere, ci o tristețe nespus de adâncă, un chin precum îl produc numai giganticele patimi sufletești. Privindu-l, nu simțeai înfiorarea, ce o produc de altfel trupurile moarte, ci mai vârtos un fel de compătimire duioasă, precum o simțești la despărțirea de un ... al statului. Arătând o rară și marcantă inteligență, a atras atențiunea și simpatia profesoÂrilor, care, descoperind într-însul un deosebit talent limbistic, l-au trecut cu studiile în institutul orientaliștilor*. Ieșind din acesÂta cu diplomă, fu trimis ca misionar în Abisinia. Admirabila sa elocință teologică cuceri toate ... atât de rătăcită, încât orișicine îl putea cunoaște de nebun; propaganda sa nu putu constitui deci nici un pericol. Comisia hotărî așadară a-l elibera din casa de nebuni. Pasul acesta poate că a fost greșit, căci, nestând mai mult sub nici o controlă, a terminat ...
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... m., Petraș 1773 m., Strivan 1380 m., Cerehob 1560 m., Zeleno-Ozero 1195 m., Eistaller 2000 m., Stegetan 1860 m., Rusca-Poiana 3389 și PiaÂtra-Ceahlău 2025 m.* Valenberg găsește că raionul omeților seculari ai Carpaților începe de la înălțimea de 2020 metri, adică cu 66 metri mai jos decât ... sunt aceleași ca și ale munților alpini. În decursul călătoriei mele prin munții Elveției am colectat un erbar al florei alpine, spre a-l compara cu flora din ținutul Hotinului și am aflat exemplare aproape congruente cu ale acesÂtuia. Crezând a face un serviciu botanicilor noștri ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I
... și e o adevărată mustrare, ținând seamă cum m-a cules acest război de pe drumuri. Nu de pe drumul lung pe care l-am făcut mânat din urmă și din lături de gradații serviciului de recrutare, cu întregul meu contingent de puștani neîmbrăcați și zgomotoși și sfârșind să ... a unor dicționare vechi și - băgasem de seamă chiar de pe atunci - puțin cam proaste. Le luasem simbrie de la un anticar brăilean pe care l-am ajutat să se mute. Dar și la Brăila și la Galați și la Constanța îmi plăcea să mă amestec printre marinari străini, uneori le ...
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... spun că omenirea n - a avut niciodată un medic mai mare ca dânsul. Vă miră mult cuvintele mele! Într-adevăr, acest nume nu l-ați întâlnit decât rareÂori în cărțile de mediÂcină și aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunțat înaintea D-voastră. Veți zice poate că admirația mea se explică prin împrejurarea că am fost crescut la școala acestui maestru ... care exercită medicina. Dar ce este medicina? Medicina este o știință și, în același timp, o profeÂsie. 1 - Ca știință, medicina studiază omul, - și-l stuÂdiază întreg, corp și suflet, din punctul de vedere morfologic, fiziologic și patologic. Într-adevăr, medicina, după cum știți, studiază: a) - forma ... omul; ea ar trebui să fie principala bază a filozofiei. 2. - Ca profesie, medicina servește pe om: a) - prin igienă , ce-l protejează de boli; b) - prin terapie , ce-i alină durerile și caută să-l vindece sau, cel puțin să-i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă să se devoteze penÂtru cei ce ... ...