Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PLÂNS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 931 pentru PLÂNS.

Veronica Micle - Nu plânge...

... Veronica Micle - Nu plânge... Nu plânge... de Veronica Micle Nu plânge că te dau uitării, Și nici nu plânge că te las... Sosit-a ceasu-nstrăinării Și ceasul bunului rămas. Se rupe-un lanț plin de tărie Ca firul cel mai subțirel ...

 

Mihai Eminescu - Eu număr, ah, plângând

Mihai Eminescu - Eu număr, ah, plângând Eu număr, ah, plângând de Mihai Eminescu Eu număr, ah!, plângând: ­ Al nopții miez sună ­ Al despărțirii ceas        Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii disc senin Din crengi de arbori mari        S-arată plin. Abia din braț te las ­ De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci        Un blând năluc. Și zi și noapte treci ­ La tine-n veci gândesc, Copil frumos și blond,        Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Izvoare prund răstorn Și melancolic blând        Un glas de

 

Mihai Eminescu - Eu număr ah, plângând

Mihai Eminescu - Eu număr ah, plângând Eu număr, ah, plângând de Mihai Eminescu Eu număr, ah!, plângând: ­ Al nopții miez sună ­ Al despărțirii ceas        Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii disc senin Din crengi de arbori mari        S-arată plin. Abia din braț te las ­ De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci        Un blând năluc. Și zi și noapte treci ­ La tine-n veci gândesc, Copil frumos și blond,        Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Izvoare prund răstorn Și melancolic blând        Un glas de

 

Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan

... spre ele-ncet se-ndreaptă. Este Ștefan. Azi străbate Cel din urmă drum prin țară, Dar pe unde trece-acuma, În măreața zi de vară, Plânge dealul, plânge valea, Plâng pădurile bătrâne, Și norodu-n hohot plânge: ,,Cui ne lași pe noi, stăpâne?" EPILOG Patru veacuri de durere Au trecut - și-n noapte-adâncă Doarme Ștefan, dar și astăzi Neamu-ntreg îl ... Și-l vor plânge codrii veșnic Fremătând duios din ramuri, Cât vom fi-n cuprinsul nostru Tot iloți ai altor neamuri! Jalnic apele l-or plânge; Și zadarnic, multă vreme, Din adânc de văi pierdute, Triste buciume-or să-l cheme... Însă când suna-va ceasul De dreptate pentru țară, Din ...

 

George Coșbuc - Cântecul fusului

George Coşbuc - Cântecul fusului Cântecul fusului de George Coșbuc Eu mi-am făcut un cântec Stând singură-n iatac Eu mi-am făcut un cântec, Și n-aș fi vrut să-l fac. Dar fusul e de vină Că se-nvârtea mereu, Și ce-mi cânta nainte Cântam pe urmă eu. De-atunci îl cânt întruna Că-mi vine-așa nevrând; De-aș face orice-aș face, Nu pot să-l scot din gând. Îl cânt torcând la vatră Și-l cânt mergând pe drum Și nu pricep ce-i asta, Și nu știu, biata, cum? Adese stând la cină Simt lacrimile des, Nu pot mânca de lacrimi Și trebuie să ies Afară-n vânt, afară, Că-mi arde capul tot, Și-ngrop în palme capul Și-mi cânt amarul tot. Am stat la roata morii, Și roata umblă des, Și roata morii cântă Cuvinte cu-nțeles. Ea cântă înainte; Cânt și eu după ea Moraru-și face cruce Privind în urma mea. Și-am mers pe malul apei, În valuri să-mi îngrop Și cântecul, și-amarul Dar a-nceput un plop Să cânte, și toți plopii Cântau duios în vânt, Și m-am trezit deodată ...

 

George Coșbuc - Doina (Coșbuc)

... Doino,-n rând cu ei. Moșnegi și oameni tineri Și tinere femei Adună fânu-n stoguri Și snop din spice fac Din scutece copilul Când plânge-n săhăidac Te duci și-l joci pe brațe Și-l culci apoi pe sân, Și-i cânți s-adoarmă-n umbra Căpițelor de fân ...

 

George Coșbuc - Moartea lui Fulger

George Coşbuc - Moartea lui Fulger Moartea lui Fulger de George Coșbuc În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind, Și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. El duce regelui răspuns Din tabără. Și ține-ascuns Sub straiul picurând de ploi Pe cel mai bun dintre eroi Atâta semn de la război, Și-a fost de-ajuns! Pe Fulger mort! Pe-un mal străin L-a fulgerat un braț hain! De-argint e alb frumosu-i port, Dar roș de sânge-i albul tort, Și pieptul gol al celui mort De lănci e plin. Sărmanul crai! Când l-a văzut Și, când de-abia l-a cunoscut, Cu vuiet s-a izbit un pas De spaimă-n lături și-a rămas Cu pumnii strânși, fără de glas, Ca un pierdut. Să-i moară Fulger? Poți sfărma Și pe-un voinic ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier mișeii dacă pier Cei buni așa? Dar mâne va mai fi pământ? Mai fi-vor toate ...

 

George Coșbuc - Inima mamei

... mi spui! Parcă te temi că-ți mustru gândul tău, De ce nu-mi spui? Nu vezi cât ești de rău! Și ea plângea, cum plânge fiul mic, Și-a plâns și el, și n-a răspuns nimic. Să-i spuie mamei! Da, când a plecat ...

 

George Coșbuc - Legenda trandafirilor

George Coşbuc - Legenda trandafirilor Legenda trandafirilor de George Coșbuc O mamă tânără-ntr-un sat Al Indiei, trăia iubită De soțul ei și fericită De multe câte i s-au dat. Statornică-i trecea viața, Cum trece-n farmec dimineața P-un câmp frumos și plin de flori. Și i-au dat zeii-ndurători Un copilaș, ca el să fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit. Dar într-o zi s-a-mbolnăvit Cel dezmierdat din mână-n mână, Și s-a zbătut o săptămână Și-a opta zi el a murit. Din lut era; s-a-ntors în lutul Creării noastre-a tuturor! Și mama-și blestema trecutul Și se-ngrozea de viitor: Vedea întreaga ei viață Un câmp pustiu, prin care ea Cu multă plângere-și ducea Durerea timpului de față. Și cu copilul mort la piept, Aleargă nebunită mama Și la picioarele lui Brama În templu ea se duce drept. Cuprinde gleznele mărețe A zeului cu patru fețe Și-n hohot tânguios de plâns, Obrazul și-l lipește strâns De piatra cea din veac cioplită. Tu, patimă ...

 

Alphonse de Lamartine - Safo

... vedea, fecioare, scumpelor mele amice, Tiranul inimii mele, pe Faun ce am amat, Spuneți că eu pân’ la moarte nu am încetat a plânge, Și-aruncându-mă în mare, numele i-am repetat...â€� Aceste zicând, În mare s-aruncă, De sus de pe stâncă; Iar fecioarele se-ntoarse ...

 

Constantin Stamati - Safo

... vedea, fecioare, scumpelor mele amice, Tiranul inimii mele, pe Faun ce am amat, Spuneți că eu pân’ la moarte nu am încetat a plânge, Și-aruncându-mă în mare, numele i-am repetat...â€� Aceste zicând, În mare s-aruncă, De sus de pe stâncă; Iar fecioarele se-ntoarse ...

 

   Următoarele >>>