Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SCOȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 636 pentru SCOȚI.

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un țăran și-l chema Neagoe ... după hărnicia lui, cu vitișoare, cu pluguleț și cu toate dichisurile unui om cu parte lăsată de la Dumnezeu. Vezi că numai cu vitele se scoate

 

Ion Luca Caragiale - Bubico

... depărtat din compartiment, de teamă că n-am să mai pot rezista pornirii și am să-i trag la cap când și l-o mai scoate din paner. - Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! - Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu ... cu multă dragoste: - Unde-i Bubico?... Nu e Bubico!... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băiețelului zăhărel?... Bubico! Bubi!! Băiețelul scoate capul cu panglicuțe... Mamița-l degajează din țoalele în cari dospește-nfășurat și-l scoate afară. Bubico se uită la mine și mârâie-n surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei ... ta?... Noi suntem băieți cuminți și binecrescuți... Noi nu suntem mojici ca Bismarck... - Ha? zic eu. - Bismarck al ofițerului Papadopolinii. Dându-mi această explicație, cocoana scoate din săculețul de mână o bucățică de zahăr: - Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): Ham! - Să-i ... iau în brațe și mă dau lângă fereastră, ridicându-l în dreptul deschizăturii. Aerul răcoros, trecându-i pe la bot, face mare plăcere lui Bubico. ...

 

Grigore Alexandrescu - Cântecul Jianului

... un hoț de căpitan? Bea vin de la cârciumari, Ia miei de pe la ciobani Și nu le dă nici un ban. Măi bădiță cârciumar, Scoate o oca de vin, Ș-încă una de pelin, Scoate una, scoate două, Scoate patruzeci și nouă. Scoate vin de ne cinstiți, Că-s feciorii osteniți. Scoate, mări, vin să beau Că bune parale-ți dau. Dar de-oi sta să tot plătesc... La ce foc mai haiducesc? Ți-oi da, mări ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta

... mai lua la vale, să ne ținem la înălțime. GREGORIO                                                           Da, numai băga de seamă, să nu ajungi la înălțimea furcilor. SAMSON                                                           Eu, când mă scoate cineva din țâțâni, nu știu multe. GREGORIO                                                           Și eu nu știu multe care să te scoată din țâțâni. SAMSON                                                           O javră din casa Montague mă ... pață cu mine, n-ai tu grijă. Știi că sunt un om și jumătate! GREGORIO                                                           Tot e bine că nu ești o jumătate de om! Scoate spanga [1] , uite că vin                                                     doi de-ai lui Montague. (Intră Abraham și Baltazar) SAMSON                                                           Gata! Începe tu sfada, eu te apăr din dos. GREGORIO ...

 

Mircea Demetriade - Pianistul

Mircea Demetriade - Pianistul Pianistul de Mircea Demetriade Informații despre această ediție     Vibrări adânci, sonore, și pline de mâhnire     Sub degete nervoase pe clape-alunecau...     Se răspândeau în juru-i în lungă hohotire     De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau.     De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau,     Accente disperate de-apusă fericire, -     Pianul, - sub amare gândiri care-l munceau     Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire.     Scotea, ca bun tovarăș l-a lui nenorocire,     Suspinuri prelungite, ce pieptu-i năbușeau;     Mustrări acelei care uită a lui iubire...     Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau.     Vibrări adânci, sonore și pline de mâhnire,     De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau...     Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire...     Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau     Reamintiri de-acele ce-odată îi zâmbeau,     Fermecător pianul și-n dulce suvenire     Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenorocire.     Scotea ca bun tovarăș l-a lui nenoricire,     Șoptirile ce-odată cu drag îl mângâiau     De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau.     De plânsete ce-n suflet adânc îl pătrundeau,     Aproape-n neștiință porni în aiurire     Vibrări adânci, sonore, ...

 

William Shakespeare - Romeo și Julieta

... mai lua la vale, să ne ținem la înălțime. GREGORIO                                                           Da, numai băga de seamă, să nu ajungi la înălțimea furcilor. SAMSON                                                           Eu, când mă scoate cineva din țâțâni, nu știu multe. GREGORIO                                                           Și eu nu știu multe care să te scoată din țâțâni. SAMSON                                                           O javră din casa Montague mă ... pață cu mine, n-ai tu grijă. Știi că sunt un om și jumătate! GREGORIO                                                           Tot e bine că nu ești o jumătate de om! Scoate spanga [1] , uite că vin                                                     doi de-ai lui Montague. (Intră Abraham și Baltazar) SAMSON                                                           Gata! Începe tu sfada, eu te apăr din dos. GREGORIO ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor

Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor Areopagul bestiilor de Ion Heliade Rădulescu Un lup odată se plângea tare Că, de ce merge, lumea se strică: Bestie mare, Bestie mică Azi e totuna, ori lupi, ori miei... Grele prefaceri! timpi și mai grei! Că pe el, lupul, toți îl înjură Și toți cu totul îl pradă,-l fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu portu-i cilibiu , Căci marea-i pațiență îl bagă-n iad de viu. Făcu, dar, peticiune , Cu foc și rugăciune, P-o limbă reformată, Și trase-n judecată Și el, ca năciunal , Pe vulpe-n tribunal, Compus, ca niciodată, D-un urs cu brânca lată, D-un bucefal-pardos, D-un zripțor și cocoș; Era ș-un 'rangutan, Era și un curcan: Toți judeci ca aceia, înalt areopagiu, De bestii arbitragiu. Petiția pornise pan lupul, sa se plângă, Și-n dreapta-și luă locul, iar vulpea — în a stângă. Procesul era-n forme, avea și avocați, Tot zmei de doctorați ...

 

Emil Gârleanu - Înecatul

... și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi coborâră povârnișul. După ce se uitară într-acolo, unul se scărpină în cap și spuse: — Păi... Cum să ... arde așa soarele, bodogăni bătrânul și rămase uitându-se la mort. Ceilalți se traseră de o parte, vorbind încet. Călărașul, văzând că n-o poate scoate la capăt cu moșneagul tehui, rupse o creangă de mesteacăn, acoperi cu dânsul mortul, apoi plecă după primar... Vestea se răspândise repede. Oamenii din sat ... moare copchilul... După ce spuse acestea, se duse la căruță, se sui, întoarse calul și dădu bici. Oamenii rămaseră în urmă, încremeniți, fără să poată scoate vreunul o vorbă. Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i se păruse iarna mai plină ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... îl supără când stă în vârful picioarelor. Lache rabdă cât rabdă, apoi se hotărăște să se mai lase și pe călcâie. Lumânările se aprind. Lache scoate din buzunar o portocală[lxix] , îi trage coada afară și ia, de la cucoana care l-a făcut măgar și obraznic, lumină. 12 ... mintea lui Lache: — Hai să ședem! Șed, și Lache zice: — Eu o scot. — Și eu o scot, zice amicul. Atunci fiecare își scoate gheata de la piciorul din partea unde nu se ținuseră la braț, adică Lache pe a din dreapta, și amicul pe a ...

 

George Coșbuc - Petrea

... mă strânge, biet de mine, Parcă-i lanț de fier Învălește-ți, tată, bine Cârpe groase până-n coate, Pleacă-te-n genunchi și-l scoate Tat-al meu, că pier. Am să-l scot eu, nu te teme, Capul să i-l crăp Dar acum n-am, Petre, vreme. Fânu ... Pleacă hohotind. Și de plânset mult se-neacă Alergând grăbit Și sosește și se pleacă, Și sumeasă până-n coate, Ea din sân mirată-i scoate Brâu întraurit. Petrea râde, fata plânge; Dar sărind de jos, Vesel Petrea-n brațe-o strânge: Poartă-l sănătoasă, dragă, Ca să-mi știe lumea ...

 

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... râzi tu mai întâi. Vezi domnișoru-acela care toate le știe, Căruia vorba, duhul îi stă în pălărie, În chipul de-a o scoate cu grații prefăcute? Hainele de pe dânsul sunt la Paris cusute: Singur ne-ncredințează. Lorneta atârnată Este și mai străină, de-o formă minunată; Vrea ...

 

   Următoarele >>>