Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

MISCONDUCT - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Mis*con"duct (?), n. 1. Wrong conduct; bad behavior; mismanagement. Addison.
[1913 Webster]

2. Unlawful or unethical conduct by a person holding a public office or having a position of responsibility in the administration of justice; malfeasance; as, discussing the case out of court during a trial is misconduct by a juror; especially, misuse of office by an elected or appointed government official, also called misconduct in office.
[PJC]

Syn. -- Misbehavior; misdemeanor; mismanagement; misdeed; delinquency; offense.
[1913 Webster]

 

Mis`con*duct" (?), v. t. To conduct amiss; to mismanage. Johnson.
[1913 Webster]

To misconduct one's self, to behave improperly.
[1913 Webster]

 

Mis`con*duct", v. i. To behave amiss.
[1913 Webster]