Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘUIERAT, ȘUȘUITOR, ȘUȘUITURĂ, ȘUETĂ, ȘUIEȚ, ȘUIER, ȘUIERĂTOR, ȘUIERĂTURĂ, ȘUIERA, ȘUIERARE ... Mai multe din DEX...

ȘU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘU interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită murmurul vorbelor șoptite sau foșnetul frunzelor. - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

șu interj.

Sursa : ortografic

 

ȘU interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda murmurul vorbirii în șoaptă sau zgomotul produs de frunzele care foșnesc). /Onomat.

Sursa : NODEX

 

ȘU s.n. Termen chinezesc pentru a denumi pictura verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa. V. kakemono. [< chin., rus. șu].

Sursa : neologisme

 

ȘU s. n. pictură chinezească verticală pe sul, corespunzând picturii de șevalet din Europa. (< chin. șu)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘU

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ȘU.

Emil Gârleanu - După asemănarea lor!

... ajunge cu ce ne hrăni. Ia să-i croim noi o dihanie cum n-a mai văzut nimeni, doar l-om sătura. Și șu-șu-șu, șu-șu-șu, se sfătuiră! Apoi, câteșipatru, veniră în fața Domnului. — Ei? le întrebă Dumnezeu. Tu, broasco, ce sfat îmi dai? — Înalt-preasfinte, zise broasca, priviți ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... pe care-l avea în virtutea legiÄ­ ca cetățean al Statului ungar. Indignațiunea mea însă pare că-l atingea. MÄ• știe, gândiam eÅ­, om civilisat șu cu Ă³re-care trecere, ține să nu se pună în luptă cu mine și va fi accesibil pentru un act de generositate. “Mi ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

... cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în Iași

Vasile Alecsandri - Chiriţa în Iaşi Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 3 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.1.1 I 2.1.2 II 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.2.1 I 4.2.2 II 4.2.3 III 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX PERSONAJELE Cucoana CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, șoțul ei ARISTIȚA, CALIPSIȚA, fetele lor PUNGESCU, coțcar bucureștean BONDICI, coțcar ieșean GULIȚĂ, copilul Chiriței Văduva AFIN LULUȚA, copila ei Sărdarul CUCULEȚ, director de agie UN FECIOR BOIERESC IOANA țiganca UN SLUJITOR DE BARIERĂ UN SURUGIU UN NEAMȚ CU ORGĂ POFTIȚI LA BAL, SLUGI, SURUGII, CAI DE ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Viforul Viforul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în IV acte, scrisă în perioada 1524-1527 ȘTEFĂNIȚĂ-VODĂ LUCA ARBORE LOGOFĂTUL TROTUȘANU VORNICUL CĂRĂBĂȚ PAHARNICUL SĂCUEANU POSTELNICUL COSMA ȘEARPE VISTERNICUL IEREMIA PÂRCĂLABUL PETRICĂ PÂRCĂLABUL CONDREA PÂRCĂLABUL BALOȘ SPĂTARUL HRANĂ COMISUL TOMA CĂȚELEANU BIVEL-LOGOFĂTUL ISAC BIVEL-POSTELNICUL LUCA CÂRJE BIVEL-VISTIERNICUL SIMA CĂTĂLIN TOADER NICHITA COPIII LUI ARBORE MOGÂRDICI ȚUGULEA MOGHILĂ DOAMNA TANA OANA CONTELE IRMSKY NICULINA UN COPIL DE CASĂ UN UNGUR UN VÂNĂTOR UN ARMAȘ Copii de casă, aprozi, vânători, bătăiași Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 4 Actul IV 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4. ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ȘU.

ȘUIERAT

... ȘUIERÁT^2 , - Ă , șuierați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Cu un timbru strident , ascuțit [ Pr . : șu - ie - ] - V. șuiera . ȘUIERÁT^1 , șuierături , s . n . Faptul de a șuiera ; zgomot specific făcut de cineva sau de ceva care șuieră . [ Pr ...

 

ȘUȘUITOR

... ȘUȘUITÓR , - OÁRE , șușuitori , - oare , adj . Care șușuie ; foșnitor . [ Pr . : - șu

 

ȘUȘUITURĂ

... ȘUȘUITÚRĂ , șușuituri , s . f . Șușuit . [ Pr . : - șu

 

ȘUETĂ

... ȘUÉTĂ , șuete , s . f . Conversație ușoară , spirituală și distractivă între prieteni . [ Pr . : șu

 

ȘUIEȚ

... ȘUIÉȚ , - IÁȚĂ , șuieți , - e , adj . ( Reg . ) Subțire ; zvelt . [ Pr . : șu

 

ȘUIER

... cu putere a aerului printre buze ori printre degete ; șuierătură . 4. Sunet sau țipăt ( ascuțit ) scos de unele animale și păsări ; șuierătură . [ : Pr . : șu

 

ȘUIERĂTOR

... Care scoate un țipăt , un sunet ( ascuțit ) specific . 3. Adj . ( Despre vânt ) Care produce un zgomot puternic și vibrant . 4. S . f . ( Reg . ) Fluier [ Pr . : șu

 

ȘUIERĂTURĂ

... ȘUIERĂTÚRĂ , șuierături , s . f . Șuierat ^1 , șuier . [ Pr . : șu

 

ȘUIERA

... ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate un sunet sau un țipăt ( ascuțit ) specific . [ Pr . : șu

 

ȘUIERARE

... ȘUIERÁRE , șuierări , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a șuiera și rezultatul ei . [ Pr . : șu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...