Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DREPTATE, ÎNCHINA, ȘI, ȘTIMĂ, ANALIZĂ, APOSTOL, ARLECHIN, BANDĂ, CÂMP, CISLĂ, COMBINOR ... Mai multe din DEX...

FIECĂRUI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFIECĂRUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 127 pentruFIECĂRUI.

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

... Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de marile sale cuceriri, de cuceriri ce fac ca, inima fiecărui român să bată mai iute, națiunea în totalitatea ei totuși încă departe este de a-și vedea realizate toate legitimele sale aspirațiuni. Este ... ideale, cari și în lupta istorică a poparelor se arată ca cele mai înalte și eficace potențe reale. Însemnătatea istorică a fiecărui popor se înalță și scade după cum cultura și conștiința sa națională se înalță și scade. De aci se vede, care importanță rolă are să ... naționale I Ce este conștiința națională? Cari sunt condițiunile desvoltării ei? În ce consistă importanța ei istorico-culturală? Acestea parcă sunt chestiunile, ce se impun fiecărui

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

... trebuie să fie reciproce. Fondați programul libertății pe această bază simplă și nu va mai exista dușmănie între nații, nici ură între oameni. Nu ziceți: "Fiecărui partea sa", dar ziceți: "Tuturor aceeași parte!" * Când șefii națiilor se vor gândi serios la fericirea popoarelor și vor înțelege că mărimea lor adevărată consistă ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)

... roze sfidez atingerea durerei Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin. O! feerie a naturii, desfășură-te în splendoare, Regret suprem al fiecărui în tainicul minut când moare, Fiindcă tu ești pentru suflet repaos dulce și suprem. O! feerie a naturii, vindecătoare de nevroze, Ce ne ...

 

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)

... numai, și fiecare creangă ori foaie, pentru ea luptă căutându-și partea de soare. Și-acum, când moartea era pe aproape, în nemișcarea asta, rigiditatea fiecărui fir de iarbă, înțepenirea dreaptă a fiecărui arbore, lupta îndărătnică a fiecărei flori, vădeau și mai bine aceasta. Fiecare părea că vrea să amâie un sfârșit, să prevină o agonie ...

 

Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul

... dânșii au căutat a se spăla de orice răspundere. Ce se va întâmpla cu cestiunea evreilor ? Asta este întrebarea ce arde astăzi buzele fiecărui român care nu și-a pierdut instinctul conservării naționale, fie dânsul de aminteri de orice vederi politice de partid. Sentimentul public general, un ... suverană nedreptate în ceea ce privește autonomia statelor, dar care-și va găsi poate o compensare în garanțiile ce ar putea oferi colectivitatea europeană, sigurității fiecărui stat în deosebi, trebue să pună serios pe gânduri mai cu seamă pe țările cele mici. În acest ocean agitat de felurite furtuni, ce se ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri geometrice roșii. Literele începătoare ale fiecărui capitol erau ca de tipar și roșii... Ce căta el în acea carte? Adesea nimerea între foi zăloage de mătase cadrilată ori verde, acolo-și ... Dacă lumea-i nemărginită, fiecare punct îi tot așa de bine centrul ei ca și cele ce-l înconjură, așadar lumea-i făcută pentru plăcerea fiecărui din centrele sale în aceeași măsură, fiecare zice că numai pentru el, și drept, căci el e tot în lume, dacă ar muri cu desăvârșire ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... n fața atâtor reforme ce această situațiune le reclamă imperios dacă ne putem pronunța astfel", și apoi "asupra trecutului, prezentului și viitorului, ideilor și programului fiecărui ales și fiecărui candidat" - și dezbateri, și vorbă, și aperitive, și mezeluri, și aruncăm sâmburii - pi gios!... Dar e unu și jumătate; m-așteaptă la dejun. Am stat ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... deie unuia să fie bun și blagoslovit, iar altuia — sa fie bețiv, tâlhar, curvar, amăgitor sau altă răutate; Dumnezeu este preasfânt și preabun, dorind fiecărui om să fie cuvios și bun, la toți le voiește bine, pre toți îi cheamă la viața cea fericită. De ar fi însemnat Dumnezeu bețivului ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ...

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

Alexei Mateevici - Preoţimea şi poporul nostru Preoțimea și poporul nostru de Alexei Mateevici Grea vreme. O stare de cumpănă, o stare nehotărâtă, prin care arareori a mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirile lui. Știm cu toții, că scaparea noastră este numai cea mai strânsă unire între noi înșine. Știm că prin această unire trebuie să ne gătim în cel mai silitor chip de alegeri, de la care atârnă tot viitorul nostru. Înaintea noastră se desfășoară un drum neted și, mergând pe acest drum, am putea să ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie să facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș să ne strângem la un loc, să vorbim despre ce ne doare pe noi, să ne punem unul pe altul la cale, să ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, să știm pe cine să-l alegem. Nu putem, vasăzică, să ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruFIECĂRUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruFIECĂRUI.

1 Cronici Capitol 28

... lor, pentru toate uneltele fiecărei slujbe. 15 A dat greutatea sfeșnicelor de aur și a candelelor lor de aur cu greutatea fiecărui sfeșnic și a candelelor lui; și greutatea sfeșnicelor de argint, cu greutatea fiecărui sfeșnic și a candelelor lui, după întrebuințarea fiecărui sfeșnic. 16 I -a dat greutatea de aur pentru mesele pînilor pentru punerea înainte, pentru fiecare masă; și greutatea de argint pentru mesele ... chipul furculițelor, lighenelor și ceștilor de aur curat; chipul potirelor de aur, cu greutatea fiecărui potir, și a potirelor de argint, cu greutatea fiecărui potir; 18 și chipul altarului tămîii în aur curățit, cu greutatea lui. I -a mai dat și chipul carului heruvimilor de aur, cari ...

 

Estera Capitol 3

... în a treisprezecea zi a lunii întîi, și au scris în totul cum a poruncit Haman, mai marilor oștirii, dregătorilor fiecărui ținut și căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ținut după scrierea lui și fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele împăratului Ahașveroș, și au pecetluit scrisorile cu inelul împăratului. 13 Scrisorile au fost trimese prin alergători în ...

 

Estera Capitol 1

... împărat și de domnitori, și împăratul a lucrat după cuvîntul lui Memucan. 22 A trimes scrisori tuturor ținuturilor din împărăția lui, fiecărui ținut după scrierea lui, și fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpîn în casa lui, și că va vorbi limba poporului său. Estera 2 ...

 

Genesa Capitol 42

Genesa Capitol 42 Genesa 41 Genesa Capitol 42 1 Cînd a auzit Iacov că este grîu în Egipt, a zis fiilor săi: ,,Pentruce stați și vă uitați unii la alții?`` 2 Și a zis: ,,Iată, aud că este grîu în Egipt; pogorîți-vă, și cumpărați-ne grîu de acolo, ca să trăim și să nu murim.`` 3 Zece frați ai lui Iosif s`au pogorît în Egipt, ca să cumpere grîu. 4 Iacov n`a trimes cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să nu i se întîmple vreo nenorocire. 5 Fiii lui Israel au venit să cumpere și ei grîu, împreună cu cei ce veneau pentru acelaș lucru; căci în Canaan era foamete. 6 Iosif era mai mare în țară; el vindea grîu la tot poporul din țară. Frații lui Iosif au venit, și s`au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui. 7 Iosif, cum a văzut pe frații săi, i -a cunoscut; dar s`a făcut că le este străin, le -a vorbit aspru, și le -a zis: ,,De unde veniți?`` Ei au răspuns: ,,Venim din ...

 

Exodul Capitol 26

... 7 Să mai faci niște covoare de păr de capră, ca să slujească de acoperiș peste cort; să faci unsprezece covoare de acestea. 8 Lungimea fiecărui covor să fie de treizeci de coți, și lățimea fiecărui covor să fie de patru coți; toate cele unsprezece covoare să aibă aceeaș măsură. 9 Pe cinci din aceste covoare să le legi împreună deosebit ...

 

Estera Capitol 8

... a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oștirii, dregătorilor și mai marilor celor o sută douăzeci și șapte de ținuturi așezate de la India la Etiopia, fiecărui ținut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, și Iudeilor după scrierea și limba lor. 10 Au scris în numele împăratului Ahașveroș, și au pecetluit cu inelul împăratului. Au ...

 

Iov Capitol 34

Iov Capitol 34 Iov 33 Iov Capitol 34 1 Elihu a luat din nou cuvîntul, și a zis: 2 ,Ascultați, înțelepților, cuvintele mele! Luați aminte la mine, pricepuților! 3 Căci urechea deosebește cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.` 4 Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun. 5 Iov a zis: ,Sînt nevinovat Și Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate; 6 am dreptate și trec drept mincinos; rana mea este jalnică, și sînt fără păcat.` 7 Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa, 8 care să umble în tovărășia celor ce fac rău, care să meargă mînă în mînă cu cei nelegiuiți? 9 Căci el a zis: ,Nu -i folosește nimic omului să-și pună plăcerea în Dumnezeu.` 10 Ascultați-mă dar, oameni pricepuți! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea! 11 El dă omului după faptele lui, răsplătește fiecăruia după căile lui. 12 Nu, negreșit, Dumnezeu nu săvîrșește fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea. 13 Cine L -a însărcinat să cîrmuiască pămîntul? Cine I -a dat lumea în grija Lui? 14 Dacă nu s`ar ...

 

Fapte Capitol 2

Fapte Capitol 2 Fapte 1 Fapte Capitol 2 1 În ziua Cincizecimii, erau toți împreună în acelaș loc. 2 Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, și a umplut toată casa unde ședeau ei. 3 Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei, și s`au așezat cîte una pe fiecare din ei. 4 Și toți s`au umplut de Duh Sfînt, și au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească. 5 Și se aflau atunci în Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamurile cari sînt supt cer. 6 Cînd s`a auzit sunetul acela, mulțimea s`a adunat și a rămas încremenită; pentrucă fiecare îi auzea vorbind în limba lui. 7 Toți se mirau, se minunau, și ziceau unii către alții: ,,Toți aceștia cari vorbesc, nu sînt Galileeni? 8 Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut? 9 Parți, Mezi, Elamiți, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia, 10 Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei dinspre Cirena, oaspeți din Roma, Iudei sau prozeliți, 11 Cretani și ...

 

Romani Capitol 12

Romani Capitol 12 Romani 11 Romani Capitol 12 1 Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2 Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvîrșită. 3 Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit -o Dumnezeu fiecăruia. 4 Căci, dupăcum într`un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n`au toate aceeaș slujbă, 5 tot așa, și noi, cari sîntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, sîntem mădulare unii altora. 6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină ...

 

1 Corinteni Capitol 3

1 Corinteni Capitol 3 1 Corinteni 2 1 Corinteni Capitol 3 1 Cît despre mine, fraților, nu v`am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumești, ca unor prunci în Hristos. 2 V`am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteați suferi; și nici acum chiar nu le puteți suferi, 3 Pentrucă tot lumești sînteți. În adevăr, cînd între voi sînt zavistii, certuri și desbinări, nu sînteți voi lumești și nu trăiți voi în felul celorlalți oameni? 4 Cînd unul zice: ,,Eu sînt al lui Pavel!`` Și altul: ,,Eu sînt al lui Apolo``: nu sînteți voi oameni de lume? 5 Cine este Pavel? Și cine este Apolo? Niște slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari ați crezut; și fiecare după puterea dată lui de Domnul. 6 Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească: 7 așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sînt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească. 8 Cel ce sădește și cel ce udă, sînt tot una; și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui. 9 Căci noi ...

 

1 Corinteni Capitol 12

1 Corinteni Capitol 12 1 Corinteni 11 1 Corinteni Capitol 12 1 În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință. 2 Cînd erați păgîni, știți că vă duceați la idolii cei muți, după cum erați călăuziți. 3 De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: ,,Isus să fie anatema!`` Și nimeni nu poate zice: ,,Isus este Domnul``, decît prin Duhul Sfînt. 4 Sînt felurite daruri, dar este acelaș Duh; 5 sînt felurite slujbe, dar este acelaș Domn; 6 sînt felurite lucrări, dar este acelaș Dumnezeu, care lucrează totul în toți. 7 Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. 8 De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință, datorită aceluiaș Duh; 9 altuia credința, prin acelaș Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaș Duh; 10 altuia, puterea să facă minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tîlmăcirea limbilor. 11 Dar toate aceste lucruri le face unul și acelaș Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește. 12 Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare, și după cum toate mădularele trupului, măcar că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFIECĂRUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentruFIECĂRUI.

DREPTATE

DREPTÁTE , dreptăți , ( rar ) s . f . Principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile ; echitate ; faptul de a recunoaște drepturile fiecăruia și de a acorda fiecăruia ceea ce i se

 

ÎNCHINA

... ÎNCHINÁ , închín , vb . I . 1. Refl . A - și manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase , specifice fiecărui cult . 2. Refl . A se pleca ( sau a - și pleca numai capul ) înaintea cuiva , în semn de respect , de devotament , de ...

 

ȘI

... Plus . Doi și cu trei fac cinci . 3. ( Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă două propoziții de ...

 

ȘTIMĂ

ȘTÍMĂ^2 , știme , s . f . Partea care revine fiecăruia dintre interpreții unei bucăți muzicale și care se extrage , separat , din partitura generală . ȘTÍMĂ^1 , știme , s . f . Personaj din mitologia populară , imaginat ca o femeie care protejează apele , pădurile , comorile

 

ANALIZĂ

... ANALÍZĂ , analize , s . f . 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte ; examinarea amănunțită a unei probleme . 2. ( Chim . ) Identificare , determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea ei în elementele ...

 

APOSTOL

APOSTOL , apostoli , ( I ) s . m . I. 1. ( În religia creștină ) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos . 2. Adept și propagator înflăcărat al unei idei , al unei doctrine etc . II. ( La sg . ) Carte de ritual creștin , cuprinzând fapte atribuite Apostolilor ( I 1 ) și scrisorile lor adresate diferitelor persoane și

 

ARLECHIN

ARLECHÍN , arlechini , ( 1 ) s . m . , arlechine , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Personaj comic din vechile farse ( populare ) italiene . 2. S . n . Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unui scene , pentru a permite micșorarea lățimii acesteia ; fiecare dintre extremitățile laterale , din față , ale unei scene . 3. S . n . Fiecare dintre reflectoarele din fața

 

BANDĂ

BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului . Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricație ; conveier . Lucru pe ( sau la ) bandă ( rulantă ) = sistem de lucru constând din operații executate succesiv de un șir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o banda rulantă care trece prin fața fiecăruia dintre ei . Bandă de imagini = peliculă cinematografică . Bandă de circulație = fâșie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum , pe care pot circula în același sens numai un șir de vehicule . Bandă de rulment = partea de cauciuc din anvelopa unei roți de autovehicul care vine în contact cu pământul . 3. Margine elastică a mesei de biliard . 4. Șină care leagă cele două țevi ale unei arme de vânătoare . 5. Grup de frecvențe vecine sau apropiate ale unei radiații electromagnetice sau sonore . 6. ( în sintagmele ) Bandă ...

 

CÂMP

... comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp de luptă . 3. ( Fiz . ) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată ; mărime care caracterizează o asemenea regiune . Câmp sonor . 4. Formă a materiei prin intermediul căreia ...

 

CISLĂ

CÍSLĂ , cisle , s . f . ( În orânduirea feudală ) 1. Cotă - parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr - o sumă plătită cin comun ; repartizare a dărilor fixată de obștea satului , proporțional cu averea fiecăruia . 2. Întrunire , sfat ( sătesc ) , adunat de obicei pentru stabilirea cislei (

 

COMBINOR

... COMBINÓR , combinoare , s . n . Organ suplimentar al fiecărui

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...