Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CÂMPEAN, CÂMPENESC, CÂMPIE, CÂMPUȘOR, ELECTROMAGNETISM, ELECTRONOGRAFIE, EXCITAȚIE, FEROMAGNETISM, HOLDĂ, IZODINAMIC ... Mai multe din DEX...

CÂMP - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÂMP, câmpuri, s.n. și (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s.m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. * Munca câmpului = munci agricole. Artilerie de câmp = artilerie care foloseşte tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe un teren fără accidente prea mari. * Loc. adv. În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. * Expr. A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. ** Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). ** Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheată care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 2. Loc. Spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. Câmp de luptă. * (Astăzi rar) Câmpul muncii = sfera de activitate a cuiva; p. ext. locul în care cineva își desfășoară activitatea; activitate, muncă, producție. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 3. (Fiz.) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. Câmp sonor. ** Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. * Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul , în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul , în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini. 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. Câmp electromagnetic. 5. (În sintagma) Câmp operator = porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală. 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. - Lat. campus.

Sursa : DEX '98

 

CÂMP s. v. țară.

Sursa : sinonime

 

CÂMP s. 1. v. câmpie. 2. v. ogor. 3. (GEOGR.) câmp de gheață = aisfild. 4. câmp de pietre v. mare de pietre. 5. v. domeniu. 6. câmpul muncii v. producție. 7. (LINGV.) câmp asociativ = câmp noțional, câmp semantic; câmp noțional v. câmp asociativ; câmp semantic v. câmp asociativ.

Sursa : sinonime

 

CÂMP s. n. 1. spațiu delimitat în care este cuprinsă imaginea de pe o peliculă cinematografică. o ~ vizual = porțiune din spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 2. ~ operator = porțiune de piele special pregătită pentru o intervenție chirurgicală. * fâșie de pânză care delimitează plaga operatorie. 3. porțiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică bine determinată. * (inform.) subîmpărțire din punct de vedere logic a unei cartele conținând, fiecare, o informație reprezentată codificat. 4. mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi variabile. o ~ lexical = ansamblu de cuvinte din aceeași sferă semantică, care exprimă noțiuni asemănătoare sau asociabile. 5. (arte) fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine, un motiv ornamental etc. (după fr. champ, lat. campus)

Sursa : neoficial

 

câmp s. n., pl. câmpuri (și câmpi în expr.: a bate, a lua câmpii)

Sursa : ortografic

 

CÂMP \~uri n. 1) Întindere vastă de pământ cu suprafața uniformă fără accidente însemnate de teren; câmpie; șes. * A lua (sau a apuca) \~ii a se duce unde-l duc ochii; a pleca orbește (de disperare, de supărare etc.). A bate \~ii a o lua razna; a spune lucruri neverosimile. 2) Întindere de pământ în afara unei localități. În plin \~. 3) Teren semănat cu culturi agricole. 4) Loc unde se desfășoară o anumită activitate. \~ de luptă. \~ de observație. 5) Fondul unui tablou, a unei țesături etc. 6) Spațiu în care se exercită acțiuni de forță asupra corpurilor. \~ magnetic. \~ electric. [Pl. și câmpi în expresii] /<lat. campus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCÂMP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 479 pentruCÂMP.

Matilda Cugler-Poni - Floarea în câmp

... Matilda Cugler-Poni - Floarea în câmp Floarea în câmp de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Florea 'n câmp

 

Ștefan Octavian Iosif - Câmpul libertății

Ştefan Octavian Iosif - Câmpul libertăţii Cîmpul libertății de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Un zvon din sat în sat străbate Și dă poporului curaj, El pleacă-n valuri tulburate Și se îndreaptă către Blaj. Sînt preoți și mireni, cu toții Mînați de-același ideal — În fruntea tuturora moții, Mîndria mîndrului Ardeal. Ei simt că-ntîia oară-i leagă Un dor adînc de neam întreg, Aleargă toți să-l înțeleagă — Și cît de bine-l înțeleg ! Căci bat cincizeci de mii de piepturi, Și-n ele inimi românești Cari strigă: „Libertate ! Drepturi Pe plaiurile strămoșești !...â€� O, sfîntă zi de sărbătoare! Popor voinic din văi și lunci, Te-om mai vedea odată oare Precum te-ai arătat atunci ? Povestea vremii ne învață Că orice rană are leac, Dar o-ntâmplare-așa măreață Zbucnește-o dată la un

 

Gheorghe Asachi - Guzganul de cetate și cel de câmp

... Gheorghe Asachi - Guzganul de cetate şi cel de câmp Guzganul de cetate și cel de câmp de Gheorghe Asachi Dineoare un guzgan, Politicos cetățan, Pre guzganul de câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce ...

 

Dimitrie Bolintineanu - În florile plăpânde din câmpurile noastre

Dimitrie Bolintineanu - În florile plăpânde din câmpurile noastre În florile plăpânde din câmpurile noastre de Dimitrie Bolintineanu Și florile plăpânde din câmpurile noastre, Născute pe mormântul vitejilor străbuni, Sunt mult mai râzătoare ca sufletele voastre, O, frații mei cei buni! Oh! sufletele voastre sunt întristate foarte La vechea strălucire sunteți nepăsători; La cântece fatale de doliu și de moarte, Cătați ascultători! Eu vă respect durerea ce viața vă-nconjoară, Cu voi, întotdauna vărs lacrime chiar eu. Dar lacrimile-alină durerea voastră oară, O, mare Dumnezeu! Adeseori un popol ce cade sub durere, Durerile-i amare lui însuși e dator! Să plângă cel ce pierde speranță și putere, Ce merită-al său dor! Dar inima ce-i plină de viață, de mărire, La moarte și la doruri privește cu dispreț! Așa făcea pe timpul de fală, fericire, Românul cel măreț. În inimile voastre de ce nu pot eu oare Să vărs căldura sacră ce-ncinge sânul meu? Atunci ați trece viața cum trece-o sărbătoare Înalte Dumnezeu! O, frați d-o suferință, d-o țară, d-o durere, Se cade ca proscrisul ce voi ați blestemat S-atingă sânul vostru cu flori de mângâiere, El, cel

 

Emil Gârleanu - Părăsită

... se deprinsese. De trei-patru ani parcă au uitat-o toți. Pleacă singură din grajd și se întoarce singură. Ceilalți cai, îndată ce ajung în câmp, o iau razna, se împrăștie repede. Dânsa paște puțin, apoi rămâne cu urechile ciulite, cu ochii în gol, ca și cum ar aștepta pe cineva ... să audă a doua zi glasul unui om... În dimineața aceasta o luă încet-încet din grajd. Se simțea slabă; când intră în câmp, în nemărginirea înecată de flori dese, aerul parcă era mai greu; se înăbușea, vroi să pască, smulse câteva fire de iarbă și se așeză, ca ...

 

Vasile Alecsandri - Briar

... de la munți, Scăpată din robia tatarilor, calare Pe-un zmeu care la goană păreche nu mai are. Fugea de groază calul și iute-n câmp sărea, Dar bivolul sălbatic de-aproape-l urmărea, Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din fugă să-l prindă și ... n inimă-i vărsat-au o mult fierbinte rouă Și l-au făcut să treacă din viață-n viață nouă? Dar iarba îi răspunde pe câmp îngălbinind, Izvorul viu și rece prin iarbă șerpuind, Și vulturul sub ceruri nălțându-se-n rotire, Și vântul, val de aer, trecând în vâjâire. Toți ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

Vasile Alecsandri - Sentinela română Sentinela română de Vasile Alecsandri Poem istoric Românul nu piere. I Din vârful Carpaților, Din desimea brazilor, Repezit-am ochii mei Ca doi vulturi sprintenei Pe cea vale adâncită Și cu flori acoperită, Ce se-ntinde ca o ceață Pân în Dunărea măreață Și de-acolo-n depărtare Pân în Nistru, pân în Mare. Iar pe cel amar pustiu Cu văzutul ce-ntâlnii? Întâlnii viteaz oștean, Purtând semne de roman, Falnic, tare ca un leu Și cu chip frumos de zeu. Brațu-i stâng era-ncordat Sub un scut de fier săpat Ce ca soarele sorea Și pe care se zărea O lupoaică argintie Ce părea a fi chiar vie, Și sub fiară doi copii Ce păreau a fi chiar vii. Mâna-i dreaptă ținea pală; Iar pe cap purta cu fală Coif de aur lucitor, Ca un zeu nemuritor. Cel viteaz era călare Pe-un cal alb în nemișcare, Și, ca dânsul, neclintit Sta, privind spre răsărit. Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga, Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie, Unde, ca prin vis trecând S-auzea din când în când Vuiet surd, grozave șoapte Ce veneau din miazănoapte, ...

 

Emil Gârleanu - Calul

... pinten. Când s-a dezmeticit bine-bine, era de mult deprins cu șaua și știa chiar ceasul de dimineață la care pornea înspre câmp ca să-și poarte călărețul, prin fața regimentului, în văzul sutelor de cai ce stăteau nemișcați la strigătul goarnei, ca și oamenii de pe ei ... liniștea dimprejurul lui, de lumina ce i se revărsa pe ferestruia din față, de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. Dimineața mergea la câmp, ca de obicei; serile, arareori. În grajd vara era răcoare; iarna — cald. Și vremea trecea... Vremea trecea! anii se scurgeau repede unul după altul ... departe. Odată poticni și se rostogoli jos, cu călăreț cu tot. S-a ridicat repede, dar de atunci îl lua mai rar la câmp și-l purta numai la pas. În urmă, nu-l mai lua deloc. Venea diminețile la el, îl mângâia, dându-i fiori ce-i fugeau ... lui tovarăș. Acesta a stat o clipă, ca și cum ar fi vrut să se hotărască, apoi, simțind ca niciodată mirosul cela de câmp care-i amintea de herghelia lui, de caii lângă care nu fusese atâta vreme, întinse și dânsul gâtul și boturile lor se atinseră. Au stat ...

 

Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească

... din lac, din mare Deșertul mi le-absorbea. Cuprinsul, unde odată Împreună-am viețuit, Și plăcerea-adevărată Zilele mi-a îndulcit, Este un câmp lat, ce are De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos ... În fapte ce necinstesc, De zâmbete protectoare, Care le nesocotesc, Uitând acea zeitate Care-n zgomotosu-i zbor Staturilor înălțate Le suflă căderea lor, La câmp, locaș de plăcere, Eu mulțumit aș trăi, Liniștit și în tăcere, Ziua mea aș împlini. La binele ce îmi place, Și neamului meu doresc, Pe ...

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate ...

 

Cincinat Pavelescu - Seară turbure

Cincinat Pavelescu - Seară turbure Seară turbure de Cincinat Pavelescu Coboară seara peste câmpuri Cu ceața ei de toamnă. Mie Îmi clocotesc în minte gânduri De umbră și melancolie. Cu ochii umezi, de la muncă, Spre sat vin boii în cirezi. Ce searbădă și goală-i viața, Ce van e visu-n care crezi! Ce de mai zbuciume și ură, Ce chin, ce lupte fărde rost! Dar într-o clipă moartea ninge Uitare peste tot ce-a fost. Nimic din tot n-o să rămână, Din gând, din visul tău gigant... Ce-ai plăsmuit a fost țărână, Părere, umbră și neant! Și tu, fantomă de o clipă, Privind la lună, stele, cer, Te-nalță-n ura ta și țipă Blestemul celor care pier! Dar pe când sufletul meu geme În prada groaznicei torturi, Senină, noaptea se așterne Pe deal, pe câmpuri și păduri! Iar taina stelelor te-mbie La gânduri pașnice și clare; Și-ncet, încet îți schimbă ura În umilită adorare. Și-adânc pătruns de sfânta lege Ce-aprinde aștri-n golul boltei, De-odată sufletu-nțelege Deșertăciunile revoltei. Și trist, dar liniștit, ascultă, Setos de vraja mângâierii, Cum cade dulce peste câmpuri Armoniosul imn ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCÂMP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentruCÂMP.

CÂMPEAN

... CÂMPEÁN , - Ă , câmpeni , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Locuitor de la câmp ( 1 ) , de la șes sau p . ext . , de la țară . 2. Adj . ( Rar ) Câmpenesc . - Câmp

 

CÂMPENESC

... CÂMPENÉSC , - EÁSCĂ , câmpenești , adj . De ( la ) câmp

 

CÂMPIE

... CÂMPÍE , câmpii , s . f . Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmp . - Câmp

 

CÂMPUȘOR

... CÂMPUȘÓR , câmpușoare , s . n . ( Pop . ) Diminutiv al lui câmp . - Câmp

 

ELECTROMAGNETISM

ELECTROMAGNETÍSM s . n . Ramură a electricității care studiază câmpul magnetic produs de sarcinile electrice în mișcare , acțiunea câmpului magnetic asupra curentului electric , undele electrice și cele magnetice , fenomenul inducției electromagnetice

 

ELECTRONOGRAFIE

ELECTRONOGRAFÍE , electronografii , s . f . ( Med . ) 1. Metodă de investigare a câmpurilor electrice din corpul uman , precum și a modificărilor acestora , în condiții de boală . 2. ( Concr . ) Imagine a câmpurilor electrice clin corpul uman ; clișeu cu această

 

EXCITAȚIE

... a unui țesut sau a unui organ , ca răspuns la un factor stimulativ intern sau extern . 3. Producere a unui câmp magnetic util în mașini , aparate sau instrumente electrice . 4. Producere a câmpului magnetic inductor util în mașinile electrice , în unele aparate electrice și ...

 

FEROMAGNETISM

FEROMAGNETÍSM s . n . 1. Proprietate a unor metale de a fi atrase puternic de câmpul magnetic și de a căpăta astfel o magnetizare permanentă , intensă și de același sens cu câmpul magnetic . 2. Ansamblul fenomenelor

 

HOLDĂ

... HÓLDĂ , holde , s . f . Câmp semănat cu același fel de plante ( în special cereale ) ; ( mai ales la pl . ) semănăturile de pe acest câmp

 

IZODINAMIC

IZODINÁMIC , - Ă , izodinamici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care are aceeași componentă orizontală a câmpului magnetic . 2. S . f . Linie care trece prin punctele de egală intensitate a componentei orizontale a câmpului magnetic

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...