Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CURB, FOTOHARTĂ, MINUT, PORTHARTĂ, AEROCARTOGRAF, AEROCARTOGRAFIE, AEROTOPOGRAF, ALTIMETRIE, ATLAS, CANEVAS, CAROIA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului HARTĂ: HARȚĂ.

 

HARTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

HÁRTĂ, hărți, s.f. Reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeței pământului (totală sau parțială), generalizată și micșorată conform unei anumite scări de proporție și întocmită pe baza unei proiecții cartografice. * (În sintagmele) Harta fusurilor orare = hartă care indică limitele reale ale fusurilor orare. Hartă geologică = hartă pe care este reprezentată răspândirea diferitelor formații geologice. Hartă hidrologică = hartă pe care sunt reprezentate repartiția proprietăților fizice și chimice și condițiile de zăcământ ale apelor subterane. Hartă lingvistică = hartă rezultată din cartografierea faptelor de limbă. Hartă sinoptică = hartă făcută din 6 în 6 ore în care se înscriu principalele elemente meteorologice. Hartă de anomalii = hartă care indică abaterile (actuale) ale unor elemente meteorologice, față de valorile medii multianuale. - Din ngr. hártis.

Sursa : DEX '98

 

HÁRTĂ s. (GEOGR.) (înv.) mapă.

Sursa : sinonime

 

hártă s. f., g.-d. art. hărții; pl. hărți

Sursa : ortografic

 

HÁRTĂ hărți f. Reprezentare grafică, în plan orizontal, a suprafeței globului pământesc (totală sau parțială), generalizată și micșorată la o anumită scară. * \~ geologică hartă pe care este reprezentată răspândirea diferitelor formații geologice. [G.-D. hărții] /hártis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruHARTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruHARTĂ.

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... statelor-majore și samovarele de la Poradin. Dame era un om cu deosebite calități - foarte harnic, neobosit și înzestrat cu o fantazie rară. Aveam o hartă a Peninsulei Balcanice și o sumă de stegulețe de hârtie pe ace cu gămălie. În fiecare zi își așeza armatele și combina mișcările ...

 

Alecu Donici - Râul și heleșteul

... grele, Cum nu le părăsești? Cum nu te pilduiești De-a mea viață lină De desfătare plină; Căci eu, deși nu sunt pe hartă arătat, Deși nici un poet vrun vers nu mi-au cântat, Dar stau în maluri moi, Pe perini de noroi, Ca o cucoană mare Pe ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecul omului

Cincinat Pavelescu - Cântecul omului Cântecul omului de Cincinat Pavelescu Mă-ntorc zdrobit. Ce drum enorm! Vin dintr-o țară depărtată, Pe care harta n-o arată... Sunt obosit, aș vrea să dorm. Sunt ani, sunt ani de când alerg Tot înainte, înainte! Cu-aceeași întrebare-n minte: De unde viu și unde merg? Și barca-mi nu mai e la fel, Iar pânzele-i imaculate, De la plecare, sunt pătate, Ca și o masă de hotel, O mânam eu sau mă ducea În voia vântului tot anul? Eram sau nu eu căpitanul Sărmanei bărci ce rătăcea? O amintire mi-a rămas: Țara nădejdii-n depărtare, Mi se părea atât de mare Și-am ocolit-o într-un ceas! Un gând mă turbură, mâhnit, Ca un ecou de harfă spartă: E visul meu neîmplinit, E idealul meu de artă! În goana lui, izbit de stânci, Mă-ntorc la mal, mânat de soartă, Pe inimă c-o floare moartă, S-ascunză rănile-i adânci. Și-acum, în drumul spre mormânt, Privind amurgul arămiu, Când simt ce-aș fi putut să fiu, Mă-nduioșez văzând ce

 

Dimitrie Anghel - Numărul 27

... mei în fața atîtor obiective, privind medalionul acesta, încep să mă înfior și să simt întunerecul, doliul și frigul nepăsătoarei camere obscure. Ca pe o hartă sculptată, trec mîna peste tabloul acesta, ca un orb ce-ar pipăi cu degetul relieful ce-l lasă un ascuțiș pe o suprafață lucie, ca ...

 

Gelu Vlașin - Sindromul cushing

Gelu Vlaşin - Sindromul cushing Sindromul cushing de Gelu Vlașin am cules printre degete respirațiile umede și gîndul meu a văzut harta vieții din palmă cînd rosteai delirul dragostei tale te-am cules răspîndindu-te printre muzici alternative și cărțile din bibliotecă și birmanezele mele dragi te-am cules dintre iubiții mirelei uitați pe cearceafuri și din paharele roșii de plastic te-am cules și mi-am presat sufletul între coperțile tratatului de

 

George Coșbuc - Sonete de lux

George Coşbuc - Sonete de lux Sonete de lux de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I CURRICULUM VITAE Puțin ne pasă cine-i, al cui, și cum îl cheamă. El a trecut liceul cu cea mai slabă notă, Apoi s-a făcut actor. Dar fața-i idioată N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă. A-ntrat apoi în oaste și-a stat, cum bag de seamă, În lazaret trei toamne, pus bine de-o cocotă. Ieșind, a scris novele, dar n-a scris bun o iotă; Apoi s-a făcut pictor și-artist de panoramă. Cu timpul un istoric i-a dat să scrie copii, Dar nu știa sintaxa, scria ca-n timpul mitic S-a hotărât în urmă să-și deie ortul popii. S-a spânzurat! Dar bietul rămase paralitic, Că l-au tăiat din ștreanguri, și-atunci ștergându-și stropii P-obraz, și-a dat de petic, fondând un ziar critic. II VIZITE Vrei tu să fii eroul saloanelor? Ascultă. Tot ce ...

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

Gheorghe Asachi - Valea Albă Valea Albă de Gheorghe Asachi Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în ...

 

Grigore Alexandrescu - Șarlatanul și bolnavul

... l cunoștea,         Însă avea atestate         Numai în aur legate, Diplome ce-n academii luase, cum el zicea,         Prin țări care niciodată         Nu au figurat pe hartă, Dar care cu bună seamă el nici le-ar fi părăsit, D-ar fi mai avut acolo vrun bolnav de lecuit.         Bunul pătimaș îl crede ...

 

Vasile Bob-Fabian - Geografia țintirimului

Vasile Bob-Fabian - Geografia ţintirimului Geografia țintirimului de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Apărută în „Lepturariulâ€� lui Aron Pumnul. Este-n zona subsolară, o pacinică, mică țară Aproape de țărmul lumii plecătoare către soare, Unde-apoi se hotărăște cu o mare-mpărăție, Pîn-acum necunoscută la hărți de geografie. Oamenilor de aicea, numărul pururea crește, Neci mai moare cine-o dată aici se cetățenește, Ici se poate-n astă țară se-ntind locuri înverzite, Printre văi și dealuri nalte cu producturi felurite, Între care colonistul fără să va să lucreze, Cu toată casa sa poate oricînd bine să s-așeze ; Iar aerul rece, umed în astă țară străină Trage vînturi ce cu jale, acum gem, acum suspină Roua ceriului aicea cade-n picuri mestecate Cu amară lăcrămare din dureri nevindecate. Multe roduri puse-aicea printre dealuri și vîlcele, Minunați sînt acești pacinici dup-a lor locuitură. Toți sînt muți, adese însă li s-aude ș-a lor gură. Nu zidesc ca noi, politii, în o strîmtă viezunie, Fiecare locuiește fără dare de chirie ; De vecini, de frați, de nume și de toate doru-i trece Pînprejurul casei tale, iarna-i cald și ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

Alecu Russo - Scrisori (Russo) Scrisori de Alecu Russo Cuprins 1 Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja 2 Scrisoare către N. Bălcescu 3 Bilet din închisoarea din Cluj către V. Alecsandri 4 Bilet din închisoarea de la Cluj către prietenii din Iași 5 Protest către Consiliul de război din Cluj 6 Protest către comisarul guvernului din Cluj Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el nu are alt vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

Ion Luca Caragiale - Partea poetului Partea poetului de Ion Luca Caragiale „Nehmt hin die Welt!... â€� SCHILLER „Luați-vă lumea! a strigat domnul; luați-o, oamenilor! a voastră să fie ca moștenire-n vecii vecilor! și frățește v-o-mpărțiți!â€� S-au repezit care mai de care cu mânile-ntinse să-și apuce partea; mișunau tineri și bătrâni. Plugarul se duse spre roadele câmpului; Vânătorul porni să bată pădurile; Neguțătorul își înfundă hambarele; Viierul își alese zeama nobilă; Regele puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când s-a-mpărțit pământul? — La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu țintea la fața ta; urechea mea la armonia cerurilor... Iartă sufletului care, îmbătat de lumina ta, nesocoti cele pământești! — ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruHARTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentruHARTĂ.

CURB

... respective . 4. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variațiilor unui fenomen . Curbă de temperatură . 5. ( În sintagmele ) Curbă de nivel = linie de pe o hartă care unește punctele de egală altitudine , căpătând valoare în raport cu un anumit plan de referință ( de obicei nivelul mării ) . Curbă batimetrică = linie de pe ...

 

FOTOHARTĂ

... FOTOHÁRTĂ , fotohărți , s . f . Hartă realizată pe baza fotogramelor . - Foto - + hartă

 

MINUT

MINÚT , - Ă , minute , s . n . , s . f . I. S . n . 1. Unitate de măsură a timpului , egală cu a șaizecea parte dintr - o oră și care cuprinde șaizeci de secunde . 2. ( Concr . ; la pl . ) Mâncare ( frugală ) pregătită pe loc . la comanda consumatorului . 3. ( Mat . ) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri , egală cu a șaizecea parte dintr - un grad . II. S . f . 1. Original ( în creion ) al unei hărți , al unui plan topografic etc . , pe baza căruia se întocmește harta , planul topografic etc . respectiv . 2. ( Jur . ) Parte dintr - o hotărâre întocmită după terminarea deliberării , care cuprinde soluția dată de organul de justiție . 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri . [ Pl . și : ( I 2 )

 

PORTHARTĂ

... PORTHÁRTĂ , porthărți , s . f . Geantă pliantă de piele , de pânză , de mușama etc . în care se păstrează hărți ( militare ) . [ Var . : porthárt s . n . ] - Port ^1 - + hartă

 

AEROCARTOGRAF

AEROCARTOGRÁF , aerocartografe , s . n . Aparat automat pentru întocmirea hărților și a planurilor topografice după fotograme aeriene . [ Pr . : a -

 

AEROCARTOGRAFIE

AEROCARTOGRAFÍE s . f . Tehnică de întocmire a hărților și a planurilor topografice cu ajutorul aerocartografului . [ Pr . : a -

 

AEROTOPOGRAF

AEROTOPOGRÁF , aerotopografe , s . n . Aparat fotogrammetric folosit pentru executarea hărților și a planurilor topografice . [ Pr . : a -

 

ALTIMETRIE

... a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință ( nivelul mării ) în vederea reprezentării reliefului pe hartă

 

ATLAS

ATLÁS^2 s . n . v . atlaz . ATLAS ^1 , atlase , s . n . I. ( Anat . ) Prima vertebră cervicală , care se articulează cu occipitalul și cu axisul . II. Colecție de hărți geografice , sistematizate după anumite

 

CANEVAS

CANEVÁS , canevasuri , s . n . 1. Schiță sau linii generale ale unui desen . 2. Rețea de meridiane și de paralele trasate în vederea alcătuirii unei hărți . 3. Ansamblul triunghiurilor , liniilor poligonale și punctelor care servesc ca bază măsurătorilor

 

CAROIA

... CAROIÁ , caroiez , vb . I . Tranz . A aplica un caroiaj pe o hartă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...